Mai multe personalități au afirmat că România ar urmări recuperarea teritoriilor istorice care astăzi aparțin Ucrainei. După verificările noastre acest lucru este fals.
Context
De la invazia Rusiei în Ucraina, periodic pe rețelele sociale și în mass-media se reiterează teza potrivit căreia România intenționează să anexeze teritoriile sale istorice care în prezent se află în componența Ucrainei. Comentariile sunt alimentate de afirmațiile vicepreședintelui rus Dmitri Medvedev, reluate în diverse ocazii. Pe 27 iulie 2022 el a publicat pe Telegram o hartă imaginară în care Ucraina este împărțită între state vecine, printre care și România.
La 25 aprilie 2023 Dmitri Medvedev afirmă în cadrul unei conferințe susținute la Moscova: ”Polonia, da, să recunoaștem, iar Ungaria și România visează de mai bine de un deceniu să preia regiunile de vest ale Ucrainei”.
Președintele Vladimir Putin reia această teorie în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale din 4 noiembrie 2022, când afirmă că există ideea „returnării acelor teritorii care au fost luate Poloniei de către Stalin după cel de-Al Doilea Război Mondial. „Suprafețe mari, suprafețe mari (au fost smulse) României, Ungariei”.
De asemenea, mai recent, în interviul acordat ziaristului american Tucker Carlson pe 6 februarie 2024 președintele Vladimir Putin a spus că: ”După Al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, pe lângă teritoriile care aparţinuseră Poloniei înainte de război, o parte din teritoriile care aparţinuseră anterior Ungariei şi României. Deci, România şi Ungaria şi-au pierdut o parte din teritorii, care au fost date Ucrainei sovietice, şi ele rămân încă parte a Ucrainei”.
Una dintre cele mai proeminente declarații făcute în spațiul public românesc potrivit cărora Ucraina ar trebui să cedeze teritorii României îi aparține intelectualului român Andrei Marga, fost ministru al educației naționale între 1997-2000, fost ministru de externe mai-august 2012, fost președinte al Institutului Cultural Român 2012-2013, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, laureat al premiului Herder în 2005. El a susținut în cadrul unei conferințe desfășurate pe 16 septembrie 2022 la Alba Iulia:
Ministerul de Externe a reacționat printr-un comunicat de presă la 18 septembrie 2022 explicând că declarațiile fostului diplomat sunt în contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea împotriva Ucrainei și acuzându-l că propagă narativele propagandei ruse. Acest comunicat arată că: ”Aceste declarații sunt în flagrantă contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și cu principiile fundamentale de drept internațional care guvernează relațiile internaționale în prezent”.
Verificare
Și responsabili politici au luat poziții pe acest subiect. Astfel, senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă, afiliată partidului S.O.S România, a cerut ca statul român să anexeze teritoriile care i-au aparținut în perioada interbelică și care în prezent se află în componența statului vecin. Ea a depus un proiect de lege în martie 2023 prin care cere denunțarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina din 1997 și alipirea regiunilor care au aparținut României: Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor:
Proiectul este respins câteva luni mai târziu, și de către Camera Deputaților, și de către Senat, parlamentarii arătând că anexarea unor teritorii constituie o încălcare a dreptului internațional și contravine flagrant obligațiilor pe care România și le-a asumat prin Actul final de la Helsinki din 1975, Tratatul privind relațiile de bună vecinătate dintre România și Ucraina din 1997 și Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene din 2003.
Un alt ales, senatorul AUR Claudiu Târziu, a afirmat într-un discurs susținut la Iași pe 24 noiembrie că suveranitatea României presupune ”reîntregirea statului în granițele sale firești”.
https://evz.ro/claudiu-tarziu-sacrificarea-securitatii-teritorii.html
Ministerul Român de Externe a venit cu precizări în mai multe rânduri pentru a reafirma realitățile stipulate de tratatele internaționale și bilaterale menționate mai sus. Reacții au venit și în urma declarațiilor vicepreședintelui rus Medvedev, și președintelui Putin. Astfel, într-un comunicat de presă din 27 iulie 2022 Ministerul de Externe precizează: ”MAE respinge ferm demersul vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, care a publicat pe o rețea de socializare o hartă care atribuie, în mod fantezist, teritorii ale Ucrainei României și altor state vecine”.
De asemenea, MAE aduce precizări și referitor la declarațiile vicepreședintelui Dmitri Medvedev: ”Declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din retorica falsă, cu care ne-am obișnuit deja, a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”.
Și în privința declarațiilor președintelui Putin MAE s-a exprimat: „Ministerul Afacerilor Externe al României respinge aserţiunile exprimate de preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina”.
Legat de afirmațiile cele mai recente ale președintelui Vladimir Putin premierul Marcel Ciolacu a reamintit că România a încheiat acorduri, ca de altfel toate țările care au aderat la Uniunea Europeană, prin care s-au obligat la respectarea suveranității țărilor vecine și recunoașterea granițelor statuate:
Concluzie
Afirmația că România ar urmări recuperarea teritoriilor istorice care astăzi aparțin Ucrainei reprezintă o realitate falsă, care nu corespunde cu procesele istorice europene ale ultimilor 30 de ani și nici cu angajamentele comune dintre cele două state. Prin urmare enunțul este fals.
