Embargoul impus de Rusia a avut efecte dureroase anul trecut asupra Republicii Moldova: schimburile comerciale s-au redus cu 35%, iar agricultorii moldoveni au suferit pierderi de 145 milioane de dolari. În acest context, Uniunea Europeană şi-a deschis piaţa pentru anumite produse moldoveneşti, dar nu compensează încă pierderea pieţei ruseşti – este ce explică ministrul moldovean al economiei, Stephan Christoph Bride, într-un interviu în exclusivitate pentru RFI. Deşi schimburile economice cu Uniunea Europeană vor continua să crească, a venit timpul, poate, ca Republica Moldova să ia în considerare şi alte pieţe, precum cele din Orientul Mijlociu sau Africa, este vorba de pieţe mai puţin constrângătoare decât cea a Uniunii Europene – mai spune ministrul moldovean. Ascultăm un interviu realizat de Maria Levcenco, corespondent RFI pentru Secţia în limba rusă.
Reporter: În aceste zile se vorbeşte mult despre legea bugetului pe 2015. Oamenii se întrebă de ce nu a trecut această lege de Parlament. Cât este de grav?
Stephan Christoph Bride: Cred că este o chestiune importantă, în sensul că suntem deja în luna aprilie, iar bugetul încă nu a fost votat. Era urgent să fie aprobat, pentru a putea să ne îndeplinim toate obligaţiile pe care le are statul, lunar. Era clar că având în vedere criza regională şi dificultăţile economice, atât cele din interioriul Republicii Moldova, cât şi din jurul său, ar fi trebuit să avem o reacţie şi să putem să luăm deciziile financiare ce decurg din aprobarea bugetului şi din politica fiscală.
Reporter: Cum putem explica transferul de aproape un miliard de dolari din băncile moldoveneşti, anul trecut?
Stephan Christoph Bride: Vă referiţi, desigur, la acele transferuri frauduloase, care au avut loc la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut. Este vorba de o fraudă, este evident că acestă fraudă rămâne, totuşi, un incident excepţional, izolat, ceva ce se poate întâmpla într-o bancă sau într-o companie. Sunt incidente care nu sunt întotdeauna previzibile şi care sunt organizate de infractori, de oameni care au experienţe şi expertiză pentru acest gen de acţiuni. Realitatea este că aceste tranzacţii au avut loc masiv la sfârşitul lui noiembrie, prin utilizarea unor scheme extrem de complexe. Aceste scheme au fost analizate de o echipă de anchetatori înalt calificaţi din străinătate, care au petrecut circa 6 săptămâni pentru a încerca să aibă o imagine de ansamblu a ceea ce s-a petrecut. În a doua etapă, o altă echipă de anchetatori va încerca să refacă traseul acestor sume, să ajungă la beneficiari şi, în cele din urmă, să recupereze o parte din aceste sume. Ce este evident este că nu-i vom analiza în niciun fel de deponenţi, pe cei care aveau bani în aceste bănci. Preocuparea actuală a Guvernului, este ca populaţia să nu sufere pierderi colaterale.
Reporter: Republica Moldova este supusă unui embargou din partea Rusiei. Care sunt consecinţele? Există deja cifre?
Stephan Christoph Bride: Da. Pentru anul 2014, embargoul a avut mai multe efecte. Primul a fost o scădere cu 35% a volumului schimburilor comerciale în raport cu anul precedent. A fost şi o lovitură asupra fermierilor, pe care o putem cifra la 145 milioane de dolari. Cu toate acestea, embargoul a permis Moldovei, după semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, să intre pe pieţe noi, cele din spaţiul Uniunii. În aceeaşi perioadă, Moldova şi-a mărit cu 10% schimburile comerciale cu Europa. În prezent, 53% din totalul schimburilor comerciale sunt cu Uniunea Europeană şi, mai ales, cu România. Este evident, că această compensare nu a acoperit în totalitate pierderea pieţei ruseşti, însă există o reacţie şi această reacţie se va menţine în timp. Republica Moldova trebuie să-şi concentreze atenţia asupra Uniunii Europene, dar a venit, poate, timpul să ia în considerare şi alte pieţe, unele mai puţin constrângătoare, precum cele din Orientul Mijlociu ori Africa, spre care Moldova poate exporta constant şi în cantităţi considerabile.
Reporter: Transnistria are şi ea probleme economice mari. Care este impactul acestor probleme asupra economiei din Republica Moldova?
Stephan Christoph Bride: În 2014, Transnistria şi-a crescut, în ciuda condiţiilor, cu 93% volumul de afaceri. În prezent, principalii săi parteneri sunt Republica Moldova şi Uniunea Europeană. 37% din schimburile comerciale sunt cu Moldova, 44 % sunt cu Uniunea Europeană şi doar 16% dintre schimburile Transnistriei sunt cu statele din CSI. Rezultatul este că, graţie sprijinului Uniunii Europene, sperăm că vom merge mai departe cu dialogul cu Transnistria. Am stabilit deja un grup de lucru între cele două părţi şi vedem deja efectele. Măcar suntem ascultaţi, există aşteptări şi reuniuni tot mai frecvente, iar cu un sprijin şi mai activ din partea Uniunii Europene, ne vom realiza obiectivul: să-i facem să-şi dea seama că există interese reciproce în implementarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Reporter: Există voci în Europa care susţin, că Guvernul moldovean vrea să-şi încetinească drumul spre Europa. Cum le răspundeţi?
Stephan Christoph Bride: Nu. Este greşit. Chiar dimpotrivă. Cred că Guvernul are acum două priorităţi: dezvoltarea economică internă şi regională, şi să accelereze apropierea de Uniunea Europeană. O bună dovadă este inclusiv prezenţa mea în acest guvern, sunt mai mult decât un intermediar, sunt un participant atât din partea Uniunii Europene, cât şi a Moldovei, deci asupra acestui punct, Moldova este mai mult decât categorică.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 14 aprilie
