Așteptatul discurs privind starea națiunii al președintelui Putin este analizat în paginile marilor cotidiene internaționale. Le Monde remarcă faptul că președintele rus a salutat înaintarea în Ucraina a trupelor sale, care au obținut mai multe succese în ultimele săptămâni împotriva forțelor de la Kiev, aflate în defensivă și în lipsă de muniție. Evident, Putin nu putea să nu facă referire la remarcile controversate ale omologului său francez, Emmanuel Macron, care a evocat săptămâna aceasta posibilitatea de a trimite trupe occidentale în Ucraina. „Consecințele acestor intervenții ar fi într-adevăr tragice. Occidentul trebuie să înțeleagă că și noi avem arme capabile să lovească ținte de pe teritoriul lor”. În timpul discursului său, liderul de la Kremlin s-a lăudat și cu „flexibilitatea și rezistența” economiei ruse, în ciuda sancțiunilor occidentale. În fine, Le Monde remarcă faptul că discursul a avut loc în ajunul înmormântării de la Moscova a principalului său adversar, activistul anticorupție Alexei Navalnîi, care a murit în închisoare pe 16 februarie, la vârsta de 47 de ani, în condiții neclare. Vladimir Putin, care nu a pomenit niciodată numele lui Alexei Navalnîi în public, nu a comentat nici joi această moarte care a șocat puterile occidentale.
La același discurs se referă și cotidianul francez de stânga Liberation, care constată că „atunci când vrea să-i sperie pe occidentali, Vladimir Putin folosește întotdeauna același refren, amenințarea cu armele nucleare. Liderul de la Kremlin joacă așadar întotdeauna același rol al pompierului piroman, pe care și-l asumă cu o insolență tot mai mare în ultimele săptămâni. Doar că, în timp, tinde să-și piardă credibilitatea în exterior. Dar, nu și în interior, după cum subliniază Liberation, unde Vladimir Putin se străduiește să pară atotputernic. Și, odată cu alegerile cu rezultatul dinainte cunoscut, se va regăsi până în 2030 în fruntea unei țări din ce în ce mai conturate după imaginea sa.
La Stampa constată că lovitura de scenă pe care diverse surse o preziseseră în ultimele zile, şi anume că Vladimir Putin va anunța anexarea enclavei moldovenești Transnistria, deschizând un al doilea front în războiul său de reconstituire a imperiul sovietic, nu s-a adeverit. Scenariul a fost inspirat de cel de acum 10 ani din Crimeea: un teritoriu în mare parte rusofon nostalgic al trecutului comun sovietic, cu o populație căreia Moscova i-a tot eliberat pașapoarte rusești cu pretextul ”apărării concetățenilor săi”, cu referendum privind secesiunea de Republica Moldova organizat deja în 2006. Kremlinul a preferat însă să mențină Transnistria în statutul său de enclavă ”înghețată”, păzită de un mic contingent militar rus și guvernată de un clan de servicii secrete angajate în tot felul de afaceri. Modul în care această armă a Moscovei a fost mai întâi îndreptată spre Moldova și Ucraina, iar apoi coborâtă, sugerează fie propagandă, fie o operațiune asupra căreia diferite facțiuni ale Kremlinului nu au luat încă o decizie, apreciază publicația italiană, care explică și că Transnistria este o fâșie de pământ de-a lungul graniței cu Ucraina care nu se învecinează cu Rusia, făcând deci imposibilă o invazie terestră. De la Kiev, Ukrainska Pravda, citând analize ale Institute for the Study of War, notează că oficiali de la Kremlin și megafoanele lor continuă să creeze condiții informaționale propice utilizării Transnistriei și regiunii moldovene autonome rusofile Găgăuzia pentru a destabiliza Moldova. Nu este clar deocamdată în ce scop anume ar intenționa să folosească respectivele condiții informaționale, dar cel mai periculos scenariu este acela în care Moscova va decide, cândva mai târziu, anexarea formală a Transnistriei pentru a justifica o intervenție militară în Moldova pe termen lung.
Tot Ukrainska Pravda anunță că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu președinta Moldovei, Maia Sandu, la conferința la nivel înalt Ucraina-Europa de Sud-Est care a avut loc pe 28 februarie la Tirana, capitala Albaniei. În afară de situația din regiune, Zelenski și Sandu au abordat funcționarea coridoarelor de transport care asigură traficul exporturilor ucrainene prin Moldova. A fost discutată de asemenea și integrarea în UE a Ucrainei și Moldovei, cele două părți convenind cu privire la „și mai mult sprijin reciproc și acțiuni de coordonare” pe calea către integrarea europeană, aflăm din paginile publicației kievene.
Sub titlul: „Țara mea, Moldova, e următoarea țintă a Rusiei”, președinta Republicii Moldova publică o opinie în WALL STREET JOURNAL în care avertizează că setea de noi teritorii a liderului de la Kremlin nu se va opri la Ucraina. „Înșelăciunea și ipocrizia fac parte din natura acestui regim. Amintiți-vă cum a negat Putin că va invada Ucraina – până când a făcut-o. Acum, când afirmă că nu are ambiții teritoriale dincolo de Ucraina, nu poate fi crezut. Cei mai înalți comandanți militari ai lui vorbesc fățiș despre smulgerea unui coridor terestru până la Moldova. Atât timp cât Ucraina își va apăra teritoriul, acel plan nu va fi decât un vis iluzoriu. Însă Ucraina are nevoie disperată de mai mult ajutor pentru a-i ține piept Rusiei revanșarde”, subliniază președinta Republicii Moldova în paginile WSJ. „Dacă sprijinul pentru Ucraina e costisitor, absența lui va fi chiar mai costisitoare. Ordinea internațională bazată pe reguli va fi în pericol – iar costurile unei victorii a lui Putin, care cu siguranță nu-i va fi îndeajuns, vor exploda”.
Până la marile măsuri militare, Moscova anunță „mici” măsuri economice, remarcă ironic La Libre Belgique: guvernul rus a anunțat joi că va interzice exporturile de benzină timp de șase luni. Cel mai probabil, decizia a fost luată temporar, în vederea stabilizării prețurilor la pompă pe piața internă în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale de la mijlocul lunii martie, explică ziarul bruxellez.
(RADOR RADIO ROMÂNIA – 29 FEBRUARIE 2024)/rlambru/dsirbu
