Marius Petipa – o legendă a baletului rusesc din secolele XIX-XX

Context

Marius Petipa s-a născut pe data de 11 martie 1818, în Marseille și a trecut la cele veșnice pe 1 iulie 1910, în Gurzuf, Ucraina de astăzi, imperiul țarist atunci. A rămas cunoscut pentru spectacolele organizate la teatrul imperial „Mariinsky” din Saint Petersburg.

Un destin

Petipa și fratele lui Lucien au fost introduși în lumea baletului de către tatăl lor, Jean, care a fost și el balerin și a deținut funcții de conducere la opera din Paris. După ce Marius a debutat în Nantes, în Franța, în 1838, a călătorit în Belgia, Franța și Statele Unite, unde a susținut spectacole de balet și improvizație. În 1839, acesta a apărut pe scena într-o reprezentație specială. În 1839, înainte de a accepta oferta venită din partea statulu spaniol, el a adunat material provenit din teatrul rusesc și a construit un spectacole special.În același timp, Marius strângea materiale pentru a scrie spectacole de balet pentru teatrele din Rusia.
Ulterior, Marius a descoperit că, chemarea sa este pentru scenă și nu pentru biroul de scriere a spectacolelor. Acest lucru nu l-a oprit să devină un pantomim, cu specializare în coregrafie de scenă.

Prima apariție pe scena teatrului Mariinsky

Marius Petipa și-a facut debutul în 1847, în piesa „Paquita”. În 1858 a jucat în piesa „ Un Mariage sous la régence” în 1858. Marius s-a căsătorit cu balerina Mariya Surovshchikova, căreia i-a dedicat spectacolul „Le Marché des Paris” în 1859. În 1861, a pus în scena spectacolul „Le Marché des innocents” însă succesul și recunoașterea l-a obținut cu spectacolul „La fille du pharaon” în 1862. În timpul anilor 60, Marius a început să lucreze și ca coregraf și a devenit coregraf șef în 1869. Din postul de coregraf,el a produs aproximativ 60 de spectacole, care s-au concretizat în curentul baletului clasic rusesc. Din postul de coregraf, a colaborat cu Tchaikovsky, pentru spectacolul „Spărgătorul de Nuci , Frumoasa Adormită și Lacul Lebedelor”.În 1869, el a pus în scena spectacolul „Don Quixote” iar ulterior a mai organizat „La Bayadère (1877), and Le Corsaire (1899)”.
Pentru a se putea căsătorii cu prima soție, Marius a cerut permisiunea autorităților franceze, întrucât legea presupunea, la acel moment, că cel care se căsătorește cu o persoană de cetățenie străină, trebuie să decidă dacă renunță s-au nu la cetățenie. Părinți lui au oferit recomandări despre viața lui și așa a putut să-și mențină cetățenia. Cununia a fost făcută la o biserică ortodocsă rusească. La diferență de 13 ani, mariajul dintre Marius și Mariya Surovshchikova a început să întâmpine probleme iar într-un final s-a încheiat. Cei doi parteneri au plecat pe drumuri diferite în 1867, dar nu au divorțat oficial din pricina birocrației din acele vremuri. Mariya Surovshchikova a contractat varioala și a murit în 1882. Marius s-a recăsătorit cu Liubov Leonidovna Savitskaya, care era cu 26 de ani mai tânără decât el. Cei doi s-au căsătorit în 1882, la scurtă vreme după decesul fostei soții. Împreună au avut șase copii: „Nadezhda “Nadia” Mariusovna Petipa (1874-1945), Evgenia Mariusovna Petipa (1877-1892), Victor Mariusovich Petipa (1879-1939), Liubov “Louba” Mariusovna Petipa (1880-1917), Marius “Mari” Mariusovich Petipa II (1884-1922) and Vera Mariusovna Petipa (1885-1961). Marius nu și-a dorit cariere în teatru pentru fiii lui, însă nu a avut ce face când ce-i mici și-au descoperit pasiunea.

Ultimii ani

La începutul secolului XX, Marius a întâmpinat dificultăți din pricina mediului politic care dorea să-i să-i oprească munca. În 1902, colonelul Vladimir Telyakovsky a fost numit director peste teatrele imperiale, lucru care însemnă, că este superiorul lui Petipa. Conflictul dintre cei doi a făcut lucrurile greu de suportat pentru Petipa. Majoritatea spectacolelor sale au fost „sabotate” iar toată lumea îi vâna și scaunul de director al Teatrului Mariinsky. La aproape 83 de ani, Petipa muncea foarte mult pentru imaginea sa dar și a teatrului în fața străinilor. El pus în scenă: „ Amorul dintre bobocul unui trandafir și fluturele”, car e a avut premieră în 1904, după războiul Ruso-Turc.    A rămas în Saint Petersburg până în 1907, când sănătatea acestuia s-a înrăutățit iar la sfatul unui prietenie, el și familia lui și-au cumpărat o casă în Crimeea, Gurzuf, unde și-a petrecut ultimi ani din viață.

(Autor: Alexandru Balaci)

Bibliografie

https://petipasociety.com /about/

https://www.britannica.com/biography /Marius-Petipa

https://www.roh.org.uk/people /marius-petipa