Atât prin războiul purtat în Ucraina, cât și prin alegerile prezidențiale de săptămâna trecută, Rusia continuă să rămână în atenția presei internaționale, iar aspectele sunt diverse. Iată câteva:
„Forțele lui Putin au lansat 200 de bombe în apropierea frontierei, iar Kievul a atacat o bază aeriană din Rusia”, titrează cotidianul britanic The Independent. Citat de același ziar, „președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că, numai în luna martie, Rusia a lansat aproape 200 de rachete, iar bombardamentele rusești au dus la evacuări masive”. Un alt ziar britanic, The Guardian, susține că „Moscova provoacă teama ca să poată guverna Ucraina ocupată”. Presupusele fărădelegi ale Rusiei sunt relevate și de ziarul american The Wall Street Journal, care titrează: „Rusia a rechiziționat 400 de avioane străine, iar asiguratorii și proprietarii se ceartă încercând să afle cine plătește pagubele”. În Franța, cotidianul Le Monde titrează: “După scrutinul prezidențial, fraudele încep să apară”. Citând surse ale presei independente din Rusia, Le Monde afirmă că „numărul voturilor furate s-ar situa între 22 și 36 de milioane dintr-un total 76 milioane de alegători”. Ironic însă, ziarul moscovit Pravda susține că „prezența mare la vot ne-a fost dăruită de Occidentul dușmănos”. Într-un alt ziar rusesc, Izvestia, președintele Vladimir Putin se declară însă încrezător, afirmând că, cităm: „Victoria în alegeri este doar un prolog la victoriile de care Rusia are atâta nevoie”. Și în sfârșit, în privința rezultatelor electorale, ziarul moscovit Kommersant ar dori parcă să elimine orice dubii în privința sprijinului față de Putin, afirmând că „el a fost votat de 72,3% dintre rușii din străinătate”. Același ziar anunță că „Vladimir Putin își va începe cel de-al cincilea mandat pe data de 7 mai, premierul urmând să fie numit pc 8 mai”.
Mai aproape de Europa, conflictul dintre Israel și militanții Hamas nu dă semne că s-ar mai potoli. Citat de ziarul The Times of Israel, premierul Benjamin Netanyahu afirmă totuși că “va mai trece un oarecare timp până când armata israeliană își va lansa ofensiva la Rafah, în Fâșia Gaza”. În același ziar, armata anunță și un bilanț: „90 de militanți omorâți și alți 160, reținuți”. ȘI tot The Times of Israel precizează că, „astăzi (21 martie), secretarul de stat american, Antony Blinken, se va afla din nou în zonă, urmând ca, în Egipt, la Cairo, să discute cu miniștrii de externe din țara gazdă, Arabia Saudită, Qatar și Iordania, dar și cu un înalt oficial palestinian”.
În sfârșit, scena politică europeană a fost marcată și ea de un eveniment neașteptat: premierul Irlandei, Leo Varadkar, a demisionat. Cotidianul irlandez The Irish Times precizează că „Varadkar a demisionat atât din funcția de premier, cât și din cea de șef al partidului Fine Gael, dar a respins ideea unor alegeri anticipate”. Ziarul francez Le Figaro îi recunoaște lui Varadkar „meritul de a fi reușit, după Brexit, să ajungă la un acord cu Marea Britanie, menit să evite restabilirea frontierei între Irlanda de Nord și Republica Irlanda”. Și totuși, în opinia ziarului german Frankurter Allgemeine, un pericol ar exista: potrvit sondajelor, la viitoarele alegeri, Sinn Fein, un partid considerat pe vremuri drept facțiunea politică a Armatei Republicane Irlandeze, și-ar putea adjudeca cele mai multe voturi”. Dar, citat de britanicul The Telegraph, Varadkar ar mai fi avertizat: „Brexitul răzbunător al Marii Britanii s-a dus, dar nu și problemele pe care le-a creat”.(Alexandru Danga – Agenția de presă RADOR)
