Emmanuel Macron a început duminică o vizită de stat în Germania, prima din ultimii 24 de ani, care va fi urmată de un consiliu de miniștri franco-german. După cum remarcă France 24, deplasarea dorește să arate unitatea dintre cele două țări cu două săptămâni înainte de alegerile europene și reprezintă o oportunitate pentru a face un bilanț al relațiilor dintre cele două mari puteri economice europene într-un moment în care continentul se confruntă cu provocările schimbărilor climatice, ale războiului din Ucraina și ale posibilei realegeri a lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie.
Punctul culminant al vizitei ar urma să fie consiliul de miniștri franco-german, care va fi urmat de un consiliu de apărare și securitate, la Meseberg, nu departe de Berlin, o ocazie pentru Franța și Germania de a încerca să găsească un teren comun pe cele două puncte principale de blocaj: apărare și competitivitate. Parisul, care are arme nucleare, spre deosebire de Berlin, pledează pentru o Europă mai autonomă în ceea ce privește apărarea. Berlinul, la rândul său, consideră că nu există o alternativă credibilă la scutul militar american”, rezumă France 24 perspectivele privind securitatea europeană.
„Macron și Scholz, doi lideri slăbiți într-o Europă frământată”, titrează Le Monde, care se întreabă dacă Parisul și Berlinul vor reuși să-și găsească „o nouă viață după alegerile europene”. „Sarcina promite să fie cu atât mai dificilă cu cât este puțin probabil ca Franța și Germania să se afle într-o poziție puternică pe scena europeană în lunile următoare. De când Olaf Scholz a preluat mandatul în decembrie 2021, nu s-a impus într-un mod special la Bruxelles. În ceea ce îl privește pe Emmanuel Macron, în cei trei ani care i-au mai rămas de petrecut la Elysée, va avea mult mai multe dificultăți în a impune ideile franceze. Pe ambele maluri ale Rinului există o lipsă de capital politic și energie pentru a schimba o Europă amenințată din toate părțile”, conchide cotidianul central francez.
Planificată inițial pentru iulie anul trecut, vizita la Berlin a fost amânată din cauza revoltelor urbane din Franța, reamintește La Libre Belgique. „În mod ironic, Emmanuel Macron ajunge în Germania după o călătorie-fulger în Noua Caledonie, sfâșiată de revolte violente. Teritoriul francez din Pacificul de Sud este în haos din 13 mai, pe fondul adoptării la Paris a unei reforme care prevede extinderea corpului electoral local și la persoane stabilite de cel puțin 10 ani în arhipelag. Susținătorii independenței cred că acest lucru riscă să transforme în minoritate poporul autohton kanak”, precizează La Libre Belgique. Deși violențele de stradă s-au mai calmat, independentiştii cer în continuare retragerea reformei constituționale, care a provocat cele mai grave violențe din ultimii 40 de ani.
Din perspectiva alegerilor europene care se apropie, site-ul Euractiv reamintește că Europa se confruntă cu polarizare, violență, tentative de asasinat, teorii ale conspirației și informații false, în contextul în care electoratul va merge la vot anul acesta atât la alegeri europene, cât și la scrutinuri naționale (în nouă state). Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, instabilitatea politică internă, temerile economice și angajamentul oscilant al Americii față de Europa țin cu nervii întinși atât candidații, cât și alegătorii. Pentru Euractiv „rămâne de văzut dacă Europa se va îndrepta spre extrema dreaptă și spre o posibilă instabilitate sau va rămâne fidelă valorilor sale fundamentale, consolidând cooperarea economică și militară în interiorul UE.
Tot despre alegeri, cele din Lituania de data aceasta, citim și în Washington Post. Dat fiind amplasamentul strategic al micului stat baltic pe flancul estic al NATO, președinția acestei țări își sporește importanța, având în vedere crescândele tensiuni dintre Rusia și Occident pe tema războiului din Ucraina. Principalele obiective ale președintelui în cadrul sistemului politic din această țară membră a Alianței vor fi legate de coordonarea politicii externe și a celei de apărare, el fiind și comandantul suprem al forțelor armate.
Președintele în exercițiu Nauseda, care are șanse să-și adjudece un nou mandat de cinci ani, cât și contracandidata Simonite, actualul premier, au câștigat primul tur, dar niciunul dintre ei nu a reușit să obțină procentul de 50% necesar, reamintește publicația de peste Ocean.
În această mică țară de 2,8 milioane de locuitori, care împarte 680 de kilometri de graniță cu Belarus și 277 de kilometri cu enclava rusă Kaliningrad, problemele de securitate au dominat în mare măsură campania electorală, aflăm din Le Monde. Pe acest subiect, cei doi candidați au poziții foarte asemănătoare, atât din punct de vedere al intransigenței lor față de Rusia și al sprijinului necondiționat față de Ucraina, cât și al analizei riscurilor care cântăresc asupra securității țării. Lituania tocmai a anunțat că va instala în următoarele luni fortificații permanente în anumite puncte strategice de la granița sa.
Războiul din Ucraina este la o nouă turnură dramatică: președintele Zelenski a lansat o cerere video disperată prin care le cere liderilor mondiali să participe luna viitoare la un „summit pentru pace” în Elveția, după ce sâmbătă un atac rusesc mortal asupra unui hipermarket bricolaj din Harkov a ucis cel puțin 16 persoane și a rănit alte zeci. După cum notează Washington Post, Zelenski a făcut apel în special la președintele SUA, Joe Biden, și la cel chinez, Xi Jinping, să participe la summitul care urmează să înceapă pe 15 iunie. Biden nu și-a confirmat încă prezența și nu se știe dacă China va participa.
În ultimele săptămâni, Rusia s-a străduit să distrugă Harkovul, un oraș care înainte de război avea o populație de peste un milion de persoane, susținând că atacurile asupra regiunii au ca scop crearea unei „zone tampon”, pentru a împiedica forțele ucrainene să lanseze lovituri împotriva teritoriului rus. Oficialii ucraineni spun că sistemele de apărare aeriană îmbunătățite și avioanele de luptă F-16 reprezintă componente vitale în apărarea orașului, mai precizează Washington Post.
Într-un interviu acordat pentru Die Welt, secretarul general al NATO a cerut țărilor membre să ofere un sprijin mai mare Kievului: „Nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câștige. Trebuie să trimitem mai multe arme și muniții, inclusiv sisteme antiaeriene și arme cu rază lungă de acțiune”, a subliniat Stoltenberg. Teoretic, comentează ziarul german, ar fi posibil ca rachetele rusești care atacă Ucraina să fie doborâte din Polonia sau din România, folosind, de exemplu, bateriile Patriot, însă liderul Pactului a precizat că „nu există planuri de extindere a umbrelei de apărare aeriană a NATO la Ucraina”. De asemenea, el a mai reiterat că „nu există planuri pentru a trimite trupe aliate în Ucraina”.
De la Budapesta, Viktor Orbán declară că țara sa ia în considerare un nou rol în cadrul NATO, pentru a nu participa la războiul pe care Europa se pregătește să îl poarte împotriva Moscovei. Corriere della Sera reține din discursul liderului maghiar pentru Radio Kossuth că ”Europa este cea care se pregătește pentru un război cu Rusia, și nu invers. Discuțiile despre „amenințarea rusă” nu sunt altceva decât o strategie occidentală de pregătire pentru război”. Orbán a precizat, apoi, că „avocații și funcționarii de la Budapesta lucrează pentru a vedea cum își poate menține Ungaria calitatea de membru NATO, însă fără a lua parte la acțiunile Alianței în afara teritoriului NATO”. Ungaria lui Orbán nu contribuie la ajutoarele europene pentru Ucraina și încearcă să se retragă din programele NATO pentru Kiev, subliniază cotidianul italian, care amintește că întreaga campanie a partidului lui Orbán pentru alegerile europene se bazează pe retragerea din conflict, definită de ministrul de externe de la Budapesta drept „o misiune nebunească”.
Recunoașterea independenței statului Palestina de către Spania, Norvegia și Irlanda nu putea să nu trezească reacții în Israel. Jerusalem Post titrează: ”Dragi europeni, nu fiți naivi, 7 octombrie vi se poate întâmpla și vouă”, și explică: „Sprijinul pentru un stat palestinian le consolidează poziția teroriștilor care trudesc la nimicirea Israelului. Și să fiți convinși că, odată ce acești monștri vor fi terminat cu noi, voi veți fi următorii care se vor trezi cu ei la ușă”. „Acele țări, vorbind diplomatic în naivitatea lor, sunt convinse că drumul către pace și stabilitate în Orientul Mijlociu se va deschide prin acordarea unui enorm cadou unei organizații teroriste înființate cu un singur scop – să ne nimicească pe noi. Ei bine, prietenii noștri europeni, pacea se realizează cu țări care cu adevărat se zbat pentru pace, nu cu islamul fundamentalist și extremist, își încheie pledoaria editorialistul cotidianului Jerusalem Post.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
