G7 a convenit să acorde Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari provenind din dobânzi de la activele rusești înghețate, informează Reuters. “Reprezentanții statelor membre ale Grupului celor Șapte au ajuns la un acord privind exploatarea dobânzilor viitoare de la aproximativ 300 de miliarde de dolari din active rusești înghețate pentru a acorda un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei”, le-a declarat jurnaliștilor un înalt oficial american, în marja summitului G7 din Italia. Oficialul a spus că SUA a fost de acord să furnizeze ea însăși până la 50 de miliarde de dolari, dar această sumă ar putea scădea semnificativ pe măsură ce alte țări își anunță participarea. Oficialul a spus că vor exista mai multe canale de plată pentru ca Ucraina să primească banii, care ar putea fi utilizați în diferite scopuri, inclusiv ca sprijin pentru nevoile militare, bugetare, de reconstrucție și umanitare.
Pe de altă parte, Ministerul olandez al Apărării a anunțat, în urma discuțiilor din timpul unei întâlniri de două zile a miniștrilor Apărării din statele membre NATO de la Bruxelles, că aliații vor trimite Ucrainei obuze de 152 de mm în valoare de 350 de milioane de euro. Potrivit BBC, comanda va fi direcționată prin Fondul Internațional pentru Ucraina, un mecanism de finanțare care utilizează contribuții de la parteneri internaționali pentru a procura echipament militar pentru Ucraina. „În livrările anterioare de muniție, Ucraina a primit până acum în principal muniție de 155 mm pentru obuzierele donate de Occident. Cu toate acestea, țara are și multe tunuri de 152 mm. Odată cu noua livrare, aceste arme pot fi și ele mai bine utilizate”, arată ministerul olandez al Apărării. Fondul Internațional pentru Ucraina a fost înființat de nouă state – Țările de Jos, Australia, Danemarca, Marea Britanie, Islanda, Lituania, Noua Zeelandă, Norvegia și Suedia, amintește Reuters.
În contextul consolidării prezenței militare americane în portul grecesc Alexandroupoli, ambasadorul american la Ankara dă asigurări că această prezență sporită nu este îndreptată împotriva Turciei, ci reprezintă un sprijin pentru Ucraina. Într-un interviu acordat pentru CNNTurk, ambasadorul a respins îngrijorările Turciei cu privire la întărirea prezenței militare în zona Alexandroupoli, caracterizând drept nefondate anumite afirmații despre „favorizarea” Greciei de către SUA. „Turcia a ajutat foarte mult în Marea Neagră, folosindu-se de Convenția de la Montreux, care nu permite trecerea navelor de război rusești prin strâmtorile turcești. A blocat trecerea spre Marea Neagră prin strâmtorile Turciei, dar împiedică și țările NATO din Occident să aprovizioneze Ucraina pe această rută. Astfel, concentrarea forțelor în Grecia este pur și simplu o încercare de a-i reaproviziona pe partenerii noștri din Ucraina”, a declarat diplomatul. Pe de altă parte, potrivit publicației turcești Sabah, Turcia a semnat cu firma americană Lockheed Martin contractele privind livrarea de noi avioane F-16 și modernizarea avioanelor aflate deja pe inventarul forțelor aeriene turcești. Ziarul grecesc Ethnos menționează că ambasadorul american a reiterat poziția Statelor Unite potrivit căreia Turcia va putea cumpăra ulterior avioane F-35 doar în situația în care va renunța la sistemele rusești antirachetă S-400.
Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European sunt comentate de presa internațională. „Alegerile europene au ajuns să materializeze, în diferitele state membre, o afirmare clară a spațiului politic de dreapta”, scrie Jornal de Noticias din Portugalia. „Prima lecție de învățat a fost aceea că extrema-dreaptă nu a reușit să crească așa cum dorea. A lăsat câteva rezultate complexe, cum a fost cazul în Franța, în Germania sau în Austria, câștigând sau ajungând pe locul doi. A fost a treia forță în Spania și a produs o teamă foarte mare în Portugalia. În Franța, Macron a înțeles avertismentul și a programat deja alegeri legislative, iar în Germania SPD-ul trebuie să încerce să învețe lecțiile de a fi a treia forță politică din Bundestag. Mai presus de orice, ideea unei imigrații necontrolate a fost cea care continuă să sperie populațiile acestor țări”.
Ungaria a fost condamnată pentru încălcarea normelor privind azilul, informează La Libre Belgique. Budapesta a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE la o amendă de 200 de milioane de euro, precum și la penalități cu titlu cominatoriu pentru nerespectarea unei hotărâri a Curții privind politica sa de azil. „Această încălcare ce constă în sustragerea în mod deliberat de la aplicarea unei politici comune a Uniunii în ansamblu constituie o încălcare fără precedent și excepțional de gravă a legislației Uniunii”, notează Curtea. „Ungaria nu a luat măsurile necesare pentru executarea hotărârii din 2020 în ceea ce privește accesul la procedura de protecție internațională, dreptul solicitanților acestei protecții de a rămâne în Ungaria până la o decizie definitivă cu privire la contestația lor împotriva respingerii cererii lor și expulzarea cetățenilor țărilor terțe în situația de ședere ilegală”, notează CJUE.
Presa internațională urmărește în continuare și criza din Orientul Mijlociu, amintind că președintele american, Joe Biden, a declarat că nu este încrezător că un acord de încetare a focului va fi implementat în curând în Gaza. Potrivit CNN, “această declarație vine în contextul în care propunerea americană privind rezolvarea crizei pare să rămână în aer, fără vreun angajament public al părților asupra planului. Guvernul israelian a decis să nu trimită o delegație pentru discuții ulterioare, pe fondul divergențelor privind punerea în aplicare a unui acord pentru a obține o încetare a focului în Gaza”. Pe de altă parte, patruzeci de rachete au fost lansate joi din Liban spre nordul Israelului și Înălțimile Golan, provocând cel puțin 10 incendii, a anunțat armata israeliană. Grupul militant libanez Hezbollah, susținut de Iran, a revendicat responsabilitatea acestor tiruri, mai notează CNN.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
