This handout image released by Griffith University on July 3, 2024, shows a 51,000-year-old artwork which was first spotted in a cave on Indonesia's Sulawesi island in 2017. - It may not look like much - just a patchy sketch of three people surrounding a big red pig. But this humble cave painting found in Indonesia is the oldest known narrative artwork ever made by human hands, dating back more than 51,000 years, new research said on July 3, 2024. "This is the oldest evidence of storytelling," Maxime Aubert, an archaeologist at Australia's Griffith University, told AFP. (Photo by GRIFFITH UNIVERSITY / AFP) / RESTRICTED TO EDITORIAL USE - MANDATORY CREDIT "AFP PHOTO / GRIFFITH UNIVERSITY" - NO MARKETING NO ADVERTISING CAMPAIGNS - DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS

RADOR RADIO ROMÂNIA (4 iulie) – O echipă de arheologi a descoperit o pictură rupestră datată cu cel puțin 51.200 de ani în urmă într-o peșteră de pe insula indoneziană Sulawesi. Potrivit unui studiu din revista „Nature”, aceasta este cea mai veche reprezentare figurativă cunoscută până în prezent.
Pictura, care se află în carstul Maros-Pangkep, un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO, ar înfățișa figuri umanoide care interacționează cu un porc sălbatic.
Deși modest ca înfățișare, desenul „spune în mod clar o poveste care constituie cea mai veche dovadă cunoscută a naraţiunii”, precedând cu mult picturile rupestre de la Lascaux și Chauvet din Franța, a explicat la o conferinţă de presă arheologul Adam Brumm, unul dintre autorii studiului publicat miercuri în „Nature”.
Recordul anterior a fost deținut de o scenă de vânătoare identificată de aceeași echipă de cercetători în 2019, într-o peșteră indoneziană, a cărei vârstă a fost apoi estimată la aproape 44.000 de ani.
Cea mai recentă descoperire, într-o peșteră din apropiere de Maros-Pangkep, pe insula Sulawesi, marchează „prima dată când am depășit bariera de 50.000 de ani”, a spus arheologul Maxime Aubert, de la Universitatea Australian Griffith, coautor al studiului. Faptul că cei mai timpurii reprezentanți ai speciei noastre au fost capabili să spună o astfel de poveste „sofisticată” prin artă ar putea rescrie înțelegerea noastră despre evoluția cognitivă a Homo sapiens, a adăugat el.
Pentru a data lucrarea, cercetătorii au folosit o nouă metodă care folosește lasere și software pentru a genera o „hartă” a eşantioanelor de rocă. Această tehnică de ablație cu laser este mai precisă, mai ușoară, mai rapidă, mai ieftină și necesită mostre de rocă mult mai mici decât metoda anterioară, explică Maxime Aubert.

(www.lalibre.be – 3 iulie)/rcostea