Agenda politică europeană se menține încărcată, Marea Britanie trecând joi printr-un test electoral serios, intercalat între cele două tururi ale alegerilor parlamentare anticipate din Franța. „După scorul bun obținut în primul tur din Franța, partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) pare să piardă teren cu doar trei zile înaintea turului doi”, scrie Reuters. „Formațiunea nu ar obține o majoritate absolută în alegerile de duminică, arată un sondaj de opinie publicat joi, sugerând că încercările partidelor mainstream de a bloca ascensiunea extremei drepte par să funcționeze”. Sondajul indică faptul că eforturile frontului republican, din cadrul căruia peste 200 de candidați s-au retras pentru a deschide calea celui mai bine plasat concurent pentru a învinge Rassemblement National în districtele de origine, dau roade. Potrivit sondajului, RN al lui Marine Le Pen ar câștiga mai multe locuri decât orice alt partid, însă nu ar atinge pragul de 289 necesar pentru a forma o majoritate absolută în Parlament. Sondajul IFOP realizat pentru LCI și Le Figaro a arătat că RN ar câștiga între 210 și 240 de mandate, în scădere de la 240-270 de locuri înainte de retragerile candidaților din frontul republican.
Calcule sunt făcute și în ceea ce privește alegerile parlamentare de joi din Marea Britanie, în așteptarea rezultatelor finale prefigurându-se o victorie pentru Partidul Laburist. Potrivit estimărilor Forbes, rezultatul alegerilor ar reprezenta o înfrângere pentru Partidul Conservator al lui Sunak, „aducând la putere un nou guvern de stânga, după o dezastruoasă campanie, și punând astfel capăt celor 14 ani de guvernare haotică, marcată de scandaluri nenumărate. Chiar cu o serie de portofolii importante obținute, rezultatul alegerilor s-ar putea situa între un dezastru și o catastrofă pentru Conservatori”. Potrivit primelor rezultate, partidul ar putea suferi cea mai mare înfrângere din istorie, până și cele mai optimiste păreri estimând că el ar putea pierde sute de fotolii, arată Forbes. „O economie blocată, ani întregi de austeritate, un sistem de sănătate în ruină, scumpirea nivelului de trai și imigrația – toate astea au dus la prăbușirea poziției conservatorilor la nivelul întregii țări. Ani întregi de guverne marcate de scandaluri și de haos – inclusiv cei cinci premieri începând din 2016, dintre care trei doar în ultimii doi ani – au accelerat și ei acest declin, chiar și domenii considerate mai sigure devenind niște adevărate câmpuri de luptă”.
Cine este Keir Starmer, „omul care după 14 ani vrea să readucă la putere Partidul Laburist în Marea Britanie”? – vrea să afle publicația italiană IlSole24Ore. Sir Keir Starmer, al cărui nume este vehiculat pentru a conduce guvernul, ar fi primul premier din rândul laburiștilor, după Gordon Brown (2007-2010). „Am schimbat Partidul Laburist și, dacă voi avea privilegiul de a fi ales, voi schimba și țara”, a promis liderul opoziției. În 1987 și-a început cariera de avocat, specializându-se în apărarea drepturilor omului, și a urmărit numeroase cauze importante. „Succesul său ca avocat i-a adus numirea în funcția de procuror general în 2008. A decis să intre în politică, candidând la alegerile din 2015, când a fost ales deputat. Pro-european convins, a susținut rămânerea în Uniunea Europeană la referendumul din 2016. Numit responsabil pentru Brexit de către liderul de atunci, Jeremy Corbyn, a luptat pentru un al doilea referendum. În aprilie 2020, când a fost ales lider de partid după demisia lui Corbyn ca urmare a înfrângerii sale la urnele din 2019, Starmer a promis că va schimba Partidul Laburist, aducându-l înapoi în centru și transformându-l dintr-o mișcare de protest într-un partid ‘demn de a fi ales'”.
Extrema dreaptă din Uniunea Europeană „folosește inteligența artificială pentru campania electorală”, scrie Euronews. Potrivit unor rapoarte, partidele europene de extremă dreaptă au folosit imagini generate de inteligență artificială pentru a îmbunătăți campania electorală, însă este greu de evaluat modul în care aceste imagini ar fi putut afecta alegerile recente din Franța și pe cele europene. Organizația non-profit Ai Forensics a examinat paginile social media a 31 de partide politice franceze în căutarea de conținut generat de inteligență artificială între 1 mai și 28 iunie, în timpul alegerilor europene și al primului tur al campaniei legislative franceze. În total, echipa a descoperit 51 de cazuri de imagini AI generative utilizate de partidele franceze, formațiunile de extremă dreapta Rassemblement National, Reconquête și Les Patriotes fiind printre cele mai implicate în această practică. Majoritatea imaginilor generate de AI, utilizate de partidele franceze pentru campaniile electorale, „transmit mesaje anti-imigrație, exacerbează lipsa de securitate din Franța, lipsa libertății de exprimare, un sistem de justiție defectuos și o protecția agricolă slabă”, se consemnează în raportul AI Forensics. „Imaginile sunt folosite ca o tehnică de propagandă a fricii pentru a spune că Franța nu este o țară sigură în UE și că oamenii vulnerabili din societatea noastră sunt foarte exploatați”, a arătat Miazia Schüler, cercetător la Ai Forensics.
Sprijinul pentru Ucraina nu slăbește în Europa, notează Le Point. O majoritate este în favoarea creșterii livrărilor de arme occidentale către Kiev, potrivit unui sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Internaționale. „Liderii europeni care susțin Ucraina împotriva Rusiei pot conta pe sprijinul constant al opiniei publice”. În timp ce al treilea an de război este în plină desfășurare, europenii continuă să aprobe trimiterea de arme occidentale trupelor ucrainene. În majoritatea țărilor chestionate, oamenii sunt chiar în mare parte în favoarea intensificării acestor livrări, inclusiv în Franța (43% pentru, 34% împotrivă). Această perspectivă este respinsă doar în Italia, Grecia și Bulgaria. Pentru opinia publică europeană, însă, linia roșie ar fi o implicare directă a forțelor NATO împotriva armatei ruse: respondenții, cu o majoritate covârșitoare, nu doresc ca soldați din țara lor să fie dislocați pe front. Sondajul arată că principala dificultate urmează să apară: dezvăluie o diferență clară de opinii între ucraineni și susținătorii lor cu privire la încheierea conflictului. Majoritatea europenilor cred că războiul se va încheia cu un compromis. Ucrainenii, în schimb, rămân convinși că își pot recupera toate teritoriile ocupate. Sondajul a fost realizat în mai 2024 pe eșantioane reprezentative de aproape 20.000 de persoane în total din 15 țări, inclusiv Ucraina și Franța.
Războiul economic al taxelor pentru mașinile electrice chinezești continuă între Uniunea Europeană și Beijing. Potrivit Euronews, Comisia Europeană a stabilit că, începând cu data de 5 iulie, UE va aplica taxe mari vehiculelor cu baterii electrice produse în China. „O decizie epocală menită să redefinească relațiile Bruxelles-ului cu Beijingul și să provoace represalii la adresa producătorilor europeni. Măsura, anticipată la începutul lunii iunie, este rezultatul unei investigații aprofundate care a scos la iveală prezența subvențiilor de-a lungul întregului lanț de producție a vehiculelor electrice în China. Potrivit oficialilor, statul chinez a subvenționat tot, de la extragerea materiilor prime necesare fabricării bateriilor, până la serviciile de transport maritim folosite pentru a aduce produsele finite pe țărmurile europene. Dimensiunea subvențiilor permite producătorilor chinezi să-și ofere vehiculele electrice la prețuri semnificativ mai mici decât cele asamblate în blocul comunitar, unde costurile la energie și forță de muncă sunt mult mai mari”. Diferența de preț a declanșat o creștere rapidă a importurilor de mașini electrice produse din China: care, de la o cotă de piață de 3,9% în 2020, au ajuns la 25%, la sfârșitul lui 2023, potrivit Comisiei. Acest val de importuri ieftine reprezintă o „amenințare de prejudiciu economic” la adresa concurenților din UE, care ar duce la pierderi nesustenabile și ar periclita direct și indirect peste 12 milioane de locuri de muncă, așa cum avertizează executivul. „Prin urmare, taxele sunt necesare pentru a compensa beneficiul oferit de subvenții”, mai comentează Euronews./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
