Atenția presei internaționale este îndreptată spre Summitul NATO, la împlinirea a 75 de ani de existență. Summitul menit să transmită încredere în alianță se confruntă acum cu incertitudinea cu privire la viitorul președintelui Biden și la o posibilă a doua administrație Trump, observă The New York Times. La summitul NATO, europenii sunt vulnerabili și divizați în fața Statelor Unite, titrează Le Monde. Eșecurile partidelor lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz la alegerile europene, divergențele cu americanii în ceea ce privește Rusia, precum și perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă plasează țările UE într-o situație de fragilitate, explică ziarul francez. Se așteaptă ca NATO să anunțe detalii despre calea Ucrainei către aderarea la alianță, liderii dorind să discute, de asemenea, despre eforturile de înființare a unui centru de coordonare în Germania, care să ajute la instruirea, echiparea și coordonarea logisticii forțelor ucrainene pentru eventuala aderare, notează Time. Acțiunea Franței și a Statelor Unite în cadrul Alianței Atlantice este slăbită de probleme politice interne semnificative, consideră Der Spiegel. În toiul căutării unui nou executiv, Emmanuel Macron va fi pentru două zile la Washington, prilej de a-și reafirma locul pe scena internațională, unde partenerii săi sunt îngrijorați de o slăbire a Franței, comentează La Tribune. Ce se așteaptă de la Emmanuel Macron la Washington este să îi liniștească pe ceilalți aliați, rezumă ziarul francez, deoarece există teama de o Franță blocată, absentă, centrată pe sine, contraproductivă într-un moment internațional foarte dificil. Bulgaria, Ungaria și Slovacia sunt puncte de inflexiune naturale pentru influența daunătoare a Rusiei asupra NATO, iar alianța trebuie să recunoască faptul că situația din aceste țări îi poate afecta activitatea, se arată într-un raport al organizației neguvernamentale GLOBSEC, cu sediul la Bratislava, dedicat așteptărilor pe flancul estic, înaintea începerii summitului de la Washington, citează Dnevnik. În raportul GLOBSEC sunt descrise așteptările flancului estic legate de consolidarea apărării antiaeriene, punerea în alertă maximă a forțelor noi, mai capabile, o structură de comandă mai puternică, nu doar în est, plus acceptarea de către SUA a conceptului de pilon european în NATO, enumeră ziarul bulgar. În al treilea an de război în Ucraina, NATO urmează să aprofundeze relațiile cu cei patru parteneri ai săi din zona Indo-Pacific, care, deși nu fac parte din alianța militară, câștigă importanță pe măsură ce Rusia și China stabilesc legături mai strânse pentru a contracara Statele Unite, astfel că liderii Noii Zeelande, Japoniei și Coreii de Sud vor participa, pentru al treilea an consecutiv, la summitul NATO, în timp ce Australia își va trimite viceprim-ministrul. De asemenea, China va urmări îndeaproape reuniunea, îngrijorată de interesul crescând al alianței dincolo de Europa și de emisfera vestică, analizează Stars and Stripes. NATO poate contribui în mod indirect la securitatea regiunii Indo-Pacific, acordând prioritate amenințării reprezentate de Rusia și prin construirea de capacități militare europene care ar permite Statelor Unite să pivoteze spre Asia, crede Foreign Affairs. În același timp, alianța ar trebui să adopte un profil mai scăzut în Asia pentru a evita amplificarea paranoiei chineze și, în schimb, să pună accent pe cooperarea practică și discretă cu regiunea, profitând de puterea economică și diplomatică considerabilă a Uniunii Europene pentru a construi cooperarea transregională între statele asiatice, europene și nord-americane, folosind o rețea de parteneriate flexibile și suprapuse și coaliții bazate pe probleme, opinează revista americană.
Între timp, Kremlinul a trimis două grupuri de nave de război să se conecteze cu China în apele asiatice, într-o încordare a mușchilor îndreptată spre întâlnirea liderilor NATO de la Washington, în contextul în care premierul japonez Fumio Kishida și președintele Yoon Suk Yeol al Coreii de Sud se numără printre liderii din indo-pacific prezenți acolo, în parte pentru a-și demonstra sprijinul pentru Ucraina, menționează Newsweek. Corvetele de clasă Steregușchii Rezkiy și Gromkiy au părăsit portul rus din Orientul Îndepărtat Vladivostok, pentru a îndeplini sarcinile atribuite în regiunea Asia-Pacific, a declarat agenția de știri Tass, citând flota rusă din Pacific. Navele de război de 2.200 de tone vor desfășura exerciții antisubmarin, de apărare aeriană și anti-sabotaj pe mare, potrivit Tass.
Modi îl îmbrățișează pe Putin, marcând legăturile profunde dintre Rusia și India, titrează The Washington Post, referindu-se la vizita întreprinsă de premierul indian Narendra Modi la Moscova. Călătoria lui Modi la Moscova a întrerupt tradiția indiană ca prim-miniștrii să își viziteze vecinii din Asia de Sud, mai întâi după alegeri, dar demonstrează aspirațiile globale ale lui Modi și îi oferă șansa de a-i arăta lui Putin că New Delhi nu și-a pierdut autonomia, deși primește noi investiții, tehnologii și armament de la administrația Biden, subliniază The Washington Post. Statele Unite și aliații lor occidentali au cultivat legături cu India, în ultimii ani, pentru a contracara influența tot mai mare a Chinei în regiunea Asia-Pacific, făcând în același timp presiuni asupra țării să se îndepărteze de Moscova, adaugă Sud Ouest. Dezvoltarea comerțului figurează, de asemenea, pe agenda vizitei, în special intențiile de a dezvolta un coridor maritim între principalul port al Indiei, Chennai, și Vladivostok, poarta de intrare în Orientul Îndepărtat al Rusiei, notează Time, detaliind că volumul comercial dintre India și Rusia a cunoscut o creștere bruscă, atingând aproape 65 de miliarde de dolari în anul financiar 2023 – 2024, datorită cooperării puternice în domeniul energiei. Membră în BRICS alături de Rusia și China, precum și în Organizația de Cooperare de la Shanghai, India este un susținător al unei lumi multipolare și continuă să își dezvolte relațiile în domeniul securității în același timp cu Washingtonul, menționează L’Express și precizează că, după Moscova, Narendra Modi vizitează Viena. Cu această ocazie, precizează The Economic Times, cele două națiuni explorează modalități de a-și aprofunda în continuare relația bilaterală și o cooperare mai strânsă cu privire la numeroasele provocări geopolitice, aceasta fiind prima vizită a unui prim-ministru indian în Austria, în peste 40 de ani, după vizita Indirei Gandhi, din 1983./czaharia
(Cristina Zaharia, RADOR)
