Viceministrul economiei de la Kiev, Ihor Bezkaravaini, a declarat că procesul de deminare a teritoriului ucrainean „nu este doar despre Ucraina, în condiţiile în care cel puțin 75 de țări ale lumii depind de cerealele ucrainene”. Prin urmare, consideră ministrul, lumea ar trebui să se concentreze acum pe deminarea teritoriului Ucrainei. „Nu vorbim acum despre faptul că există donatori pentru deminarea Ucrainei, pentru că aceasta este o problemă comună, nu doar a noastră. Nu vom avea foamete în ţara noastră. Noi ne vom hrăni, totul va fi bine. Dar cerealele care se cultivă în teritorii care nu sunt controlate (de autorităţile ucrainene, n.r.) sau nu sunt folosite înseamnă foamete pentru multe țări ale lumii. Peste 75 de țări ale lumii depind de cereale ucrainene. Prin urmare, aceasta nu este o donație, este un efort comun” – a explicat Bezkaravaini, într-un interviu acordat agenţiei poloneze de presă PAP. Potrivit ministrului, multe țări din Sudul Global depind de Ucraina. „Astfel că, relativ vorbind, dacă noi nu le aprovizionăm cu alimente ieftine, atunci, țările dezvoltate care nu susțin deminarea vor sprijini lupta împotriva foametei în țările din Sudul Global” – a remarcat Ihor Bezkaravaini. PAP notează că Ucraina, în pofida invaziei ruse scară largă, deține 10% din piața mondială a culturilor de cereale și ulei. În 2023, Ucraina a exportat peste 16 milioane de tone de grâu în 65 de țări, 26 milioane de tone de porumb în 80 de țări și 5,7 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui în 130 de țări. Potrivit ONU, în țările din Sudul Global – principalii consumatori de produse ucrainene – fie există o situație critică legată de resursele alimentare, fie se află într-o zonă cu risc ridicat de foamete severă. „Pentru a afirma că Ucraina este cea mai minată țară din lume, trebuie mai întâi analizate toate teritoriile și identificate toate materialele periculoase” – a declarat viceministrul ucrainean al economiei. Deminarea Ucrainei este, de fapt, o problemă uriaşă. Potrivit lui Bezkaravaini, amploarea poate fi comparată cu cel de-al Doilea Război Mondial. Având în vedere dezvoltarea tehnologiilor și acumularea de experiență, Ucraina a dezvoltat o abordare unică – potrivit lui Bezkaravaini. „În timpul curățării teritoriului după cel de Al Doilea Război Mondial, s-au folosit, printre altele, metode forțate, s-a recurs la activităţi prestate de copii și alte lucruri. Acest lucru nu se întâmplă în Ucraina, pentru că acționăm doar în conformitate cu prevederile convențiilor și standardelor internaționale” – a subliniat ministrul adjunct al economiei din Ucraina. „O astfel de utilizare a echipamentelor și armelor moderne ca în Ucraina nu a fost văzută niciodată în nicio altă țară. În deminarea umanitară, luăm exemplul și experiența unor țări precum Croația, Cambodgia și Columbia. Acumulăm aceste cunoștințe, parcurgem această experiență și încercăm să creăm în Ucraina un ecosistem care să corespundă provocărilor cu care ne confruntăm” – a explicat Ihor Bezkaravaini. „A doua provocare cu care se confruntă Ucraina este reprezentată de teritoriile temporar ocupate. O mare parte din teritoriu se află sub ocupație inamică și în zona în care au loc ostilităţi. Nu știm ce se întâmplă acolo. Înțelegem cum sunt construite fortificațiile inamicului, cum sunt minate aceste zone ale frontului. Noi presupunem că teritoriile ocupate sunt minate adânc în spatele frontului și, în consecință, în funcție de cum se întâmplă acest lucru, amploarea teritoriilor minate se va schimba” – a declarat oficialul ucrainean. Conform celor mai recente date, variabilitatea în teritoriul necontrolat este foarte mare. Estimările guvernamentale arată că teritoriul afectat de ostilități și considerat contaminat este de 144.000 de kilometri pătraţi. 30.000 de kilometri pătraţi de teritoriu a fost deja deminat și redat în folosință. „Dacă vorbim despre tehnologiile care sunt create în Ucraina, acestea sunt în primul rând tehnologii de detectare, de studiere vizuală a teritoriului și de identificare vizuală a materialelor periculoase. Aceasta înseamnă utilizarea de senzori care se atașează la drone și scanează suprafețe pentru a constata că există ceva periculos în pământ. De asemenea, vorbim despre analizarea imaginilor satelitare” – a mai detaliat viceministrul ucrainean al economiei. Acesta a afirmat că Ucraina are o echipă de experţi care au învățat să lucreze cu imagini din satelit și să identifice rutele de mișcare a echipamentelor grele. „Adică nu vedem la suprafață că există urme ale acestui echipament, dar, ca urmare a compactării solului, putem vedea că s-au produs schimbări și, prin urmare, putem identifica aproximativ unde se mișcă artileria și tancurile, ce fel de amenințare ar putea reprezenta” – a menţionat Bezkaravaini. Potrivit acestuia, în Ucraina există 4.500 de genişti. „Avem câteva grupuri care studiază cu partenerii noștri – în Croația, Cambodgia. Aceasta este una dintre cele mai bune școli din lume pentru formarea geniştilor. Dar, în mare parte, cei mai mulți dintre cei 4.500 de specialiști care lucrează în domeniu sunt ucraineni care au învăţat aici, în Ucraina” – a subliniat ministrul adjunct al economiei de la Kiev./sdan/eradu
(Agenția de presă PAP – 19 iulie)
