Anunțul președintelui Statelor Unite, Joe Biden, privind retragerea sa din cursa prezidențială este comentată și analizată de presa internațională. „The End”, sfârșitul, titrează ziarul american conservator New York Post. Joe Biden a făcut alegerea corectă, crede The Atlantic, iar tabloidul britanic Daily Star adoptă un ton ironic, titrând: „Joe cel somnoros, e timpul pentru un pui de somn”. The New York Times apreciază decizia ca fiind extraordinară și constată că Biden a cedat, în cele din urmă, în faţa unui torent de sondaje devastatoare, apeluri urgente din partea parlamentarilor democrați și semne clare că donatorii nu mai sunt pregătiți să finanțeze în continuare campania sa”. De fapt, continuă ziarul american, retrăgându-se din cursă, „Biden a devenit primul președinte în funcție, în 56 de ani, care a renunțat la posibilitatea de a candida din nou, după Lyndon Johnson, în 1968, an cu multe ecouri în 2024. Los Angeles Times consideră decizia lui Biden un act de curaj, iar The New Yorker crede că este „sfârșitul shakespearian al unei domnii distinse”, în comparație cu cel al regelui Lear. Descriind această decizie drept una istorică, The Washington Post consideră că ea „lasă democrații și țara pe un drum incert”, confruntându-se cu „o serie de provocări concrete”. Decizia luată de Joe Biden „încheie cinci decenii de carieră politică și marchează una dintre cele mai monumentale prăbușiri din istoria Americii”, comentează The Wall Street Journal. „Chiar dacă decizia de retragere a părut inevitabilă pentru unii de la Washington, momentul în care a avut loc i-a uimit pe mulți dintre donatorii și consilierii președintelui”, subliniază The Wall Street Journal, iar cotidianul spaniol ABC opinează că retragerea actualului președinte deschide ușa unui scenariu fără precedent în Partidul Democrat. Posibilii candidați pentru cursa prezidențială ar fi de la Kamala Harris sau Michelle Obama, la Gavin Newsom, actualul guvernator al Californiei, sau Gretchen Whitmer, una dintre marile figuri emergente ale Partidului Democrat, guvernatoare în Michigan, enumeră ABC. Corriere della Sera rezumă: „Adio Biden: votați-o pe Harris”. Într-o confruntare directă, Harris și Trump erau la egalitate, cu un sprijin de 44% într-un sondaj Reuters/Ipsos efectuat pe 15 și 16 iulie, amintește Jornal Economico, iar Diario de Noticias atenționează că Harris este departe de a fi populară și de a primi sprijinul deplin al Partidului Democrat în calitate de candidat electoral, motiv pentru care următoarele câteva săptămâni sunt cruciale pentru a înțelege cine i-ar putea galvaniza pe democrați în încercarea lor de a-l înfrunta pe Trump. Biden dă mai departe torța, titreză Foreign Policy și conchide că democrații pot face din acest moment unul decisiv în propria lor traiectorie și în cea a democrației americane.
La Bruxelles, realegerea Ursulei von der Leyen și a Robertei Metsola în funcțiile de președintă a Comisiei și, respectiv, a Parlamentului European, confirmă continuitatea politicilor UE pentru următorii cinci ani, comentează El Mundo. Cea de-a zecea legislatură începe cu Europa mai polarizată și mai fragmentată. Și începe să ruleze cu provocări majore atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale, prioritatea fiind promovarea independenței europene într-o lume în flăcări, completează El Mundo. Totodată, în afara granițelor comunității, o victorie pentru Donald Trump ar duce la tensiuni comerciale, eșecuri în lupta împotriva schimbărilor climatice și o oprire bruscă a ajutorului militar pentru Ucraina, așa încât UE se pregătește pentru acest scenariu punând primele pietre pentru crearea Securității UE cu un comisar pentru Apărare și cu intenția de a-și consolida industriile pentru a depinde mai puțin de fratele său mai mare aflat de cealaltă parte a Atlanticului, notează El Mundo. La aceasta se adaugă incertitudinea cu privire la războiul din Ucraina, pierderea credibilității morale în fața Sudului Global din cauza diviziunilor și a conflictului din Gaza, mutația războaielor tradiționale la amenințări hibride mai sofisticate, butoiul de pulbere din Sahel sau nerăbdarea Balcanilor de Vest, Moldovei și Ucrainei de a se alătura clubului comunitar. UE trebuie să facă față tuturor acestor provocări cu un hemiciclu, o politică și o societate extrem de polarizate, în mijlocul ascensiunii forțelor populiste, conchide El Mundo.
Cu câteva zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice, un impresionant sistem de securitate este pus în funcțiune la Paris. Aceste măsuri pătează „atmosfera de sărbătoare asociată de obicei cu Jocurile”, la „cea mai riscantă Olimpiadă din istorie”, scrie ABC. Nu mai puțin de 44.000 de grilaje metalice au fost instalate de-a lungul Senei, în ultimele săptămâni, și mulți localnici sunt enervați de prezența lor”, relatează La Libre Belgique. În plus, sunt mobilizați zilnic circa 35.000 de polițiști și jandarmi, adaugă ziarul elvețian Blick. În mijlocul unei crize politice, președintele Emmanuel Macron a declarat că Jocurile Olimpice ar putea fi un moment de „armistiţiu politic”, în timp ce Franța încă este în cautarea unui guvern după alegerile legislative anticipate, citează La Libre Belgique. „Jocurile vor fi în centrul vieții țării și lumea va veni în Franța datorită lor”, a spus Macron, fără a preciza dacă va numi sau nu un premier înaintea începerii Jocurilor. Munca „forțelor republicane” în vederea găsirii unei coaliții trebuie să continue în perioada Olimpiadei, cu președintele în „rolul de arbitru, de unitate a națiunii și de sprijin” pentru acest eveniment sportiv major, a declarat un apropiat al lui Macron, citat de La Libre Belgique.
Cristina Zaharia
