Ismail Haniyeh, șeful biroului politic al Hamas, a fost ucis la Teheran, unde participase la ceremonia de învestire a noului președinte Masoud Pezeshkian, scrie La Stampa. După atac, acuzând Israelul, președintele iranian a afirmat: „O acțiune lașă, vor regreta”. „Regimul sionist se va confrunta cu pedepse dure pentru asasinarea liderului Hamas, Ismail Haniyeh”, a declarat și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Haniyeh era șeful biroului politic al Hamas din 2017 și locuia în Doha, Qatar. El a fost ales pentru un nou mandat de patru ani în august 2021. „În calitate de lider politic al organizației, importanța lui Haniyeh a fost în primul rând simbolică în cadrul facțiunii palestiniene. Adevărata putere, potrivit analiștilor, revine în continuare liderilor militari ai organizației din Gaza, Yahya Sinwar și Mohammed Deif”, comentează La Stampa. După uciderea lui Ismail Haniyeh, Israelul a închis spațiul aerian la nordul teritoriului său pentru cel puțin 24 de ore, potrivit presei israeliene. Marți, într-un atac israelian cu drone la Beirut, fusese ucis și numărul doi al Hezbollah, Fouad Shukri.
Care sunt consecințele asasinării lui Ismail Haniyeh? se întreabă AFP. „Moartea șefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, ar putea să întărească facțiunea dură din cadrul mișcării islamiste palestiniene și ar putea duce la represalii împotriva Israelului”. În prezent se anticipează doi posibili succesori. „Unul este Moussa Abou Marzouk, un înalt oficial al biroului politic, considerat apropiat de pozițiile lui Ismail Haniyeh. Mai moderat decât cei din aripa armată a Hamas, Marzouk pledează pentru acceptarea granițelor din 1967 pentru un viitor stat palestinian, o poziție controversată în cadrul mișcării. Un alt potențial succesor este Khalil al-Haya, numărul doi în cadrul biroului politic al Hamas din Fâșia Gaza și care îl cunoaște bine pe șeful aripii armate a organizației, Yahya Sinwar. Un susținător fervent al luptei armate, al-Haya și-a pierdut câțiva membri ai familiei în timpul atacurilor israeliene asupra Fâșiei Gaza din 2007”. Pe de altă parte, încercând să anticipeze reacția Iranului, pe al cărui teritoriu a fost ucis Ismail Haniyeh, majoritatea analiștilor subliniază că, la fel ca mișcarea islamistă Hezbollah, vizată de Israel în ultimele 24 de ore, „regimul de la Teheran nu are niciun interes să se lanseze într-un război pe scară largă cu Israelul”, mai scrie AFP.
Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16 de la aliații NATO, notează Bloomberg. „Sosirea avioanelor ar putea spori capacitatea națiunii devastate de război de a respinge atacurile Rusiei. Numărul de avioane este mic și, în același timp, nu este clar dacă piloții ucraineni, care s-au antrenat cu aliații lor occidentali în ultimele luni, vor putea utiliza imediat avioanele sau dacă procesul va dura mai mult”. Ucraina așteaptă cel puțin 79 de avioane F-16 din partea Olandei, Danemarcei, Belgiei și a Norvegiei, până la 20 dintre ele fiind așteptate să sosească în cursul acestui an. „Ucraina a făcut presiuni de mai multe luni asupra aliaților occidentali să îi livreze avioane F-16, spunând că acestea sunt vitale pentru a combate rachetele rusești”, amintește ABC News. F-16 este specializat în suprimarea apărării aeriene inamice. „Vestul a ezitat să furnizeze aceste avioane, de teamă că dotarea Ucrainei cu armament avansat va duce la o escaladare suplimentară a războiului cu Rusia”.
În Republica Moldova, doi responsabili din cadrul Parlamentului și al Poliției de Frontieră au fost reținuți sub suspiciunea de trădare de patrie și conspirație împotriva Moldovei, menționează portalul de știri Unimedia din Chișinău. Cei doi sunt acuzați că au comunicat cu un membru al unei ambasade străine, au declarat miercuri procurorii. Într-un comunicat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a transmis că un oficial este suspectat de strângere și furnizare de informații pentru a fi folosite împotriva intereselor Republicii Moldova. Celălalt este suspectat că a complotat împotriva Moldovei în interesul său personal, se arată în comunicat.
De la 1 august, în Veneția nu vor mai fi permise grupuri mari de turiști, de peste 25 de persoane, într-o încercare de a reduce impactul mulțimilor asupra orașului. Potrivit Reuters, restricțiile vizează centrul Veneției dar și insulele Murano, Burano și Torcello. Prevederea nu se aplică copiilor în vârstă de până la doi ani, studenților aflați în vizită sau în excursie educațională. Autoritățile locale vor interzice și utilizarea difuzoarelor de către ghizii turistici, în cadrul unor măsuri menite să protejeze liniștea localnicilor. Vor fi aplicate amenzi între 25 și 500 de euro persoanelor care nu respectă aceste noi măsuri, prevăzute inițial să intre în vigoare din iunie.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
