UNESCO a adăugat pe Lista Patrimoniului Mondial o serie de sculpturi în aer liber ale modernistului român Constantin Brâncuși, subliniind că sunt unele dintre cele mai remarcabile exemple de artă publică ale secolului al XX-lea, a transmis Reuters. Brâncuși a creat colecția în aer liber, care include Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărului, în micul oraș din sud-vestul României, Târgu Jiu, în 1937 și 1938, ca un omagiu adus soldaților care au murit în Primul Război Mondial. Aceste sculpturi se numără printre puținele lucrări ale artistului care pot fi văzute în România. „Recunoașterea primită ne determină să protejăm aceste monumente, să le păstrăm intacte pentru generațiile viitoare și pentru memoria culturală a umanității”, a spus ministrul român al Culturii, Raluca Turcan. Coloana emblematică de aproape 30 de metri, descrisă de mulți drept o capodopera de artă și inginerie, a fost comandată inițial de Liga Națională a Femeilor Gorjene, în 1935, relatează Observer. Brâncuși, care locuia pe atunci la Paris, a fost atât de mișcat încât a refuzat să fie plătit. În timpul regimului comunist din România, au fost făcute încercări ca aceasta să fie înlăturată, iar drept urmare s-a îndoit și a crăpat. Abia în a doua jumătate a anilor ’90, guvernul român s-a ocupat de restaurarea acesteia.
Constantin Brancuşi s-a născut în satul Hobiţa din Carpaţi şi de mic a făcut sculptură în lemn. A absolvit Școala de Belle Arte din București și apoi s-a mutat la Paris. A lucrat pentru scurt timp în atelierul lui Auguste Rodin, dar l-a părăsit spunând că „nimic nu crește la umbra marilor copaci”, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului al XX-lea, amintește Reuters.
A primit cetățenia franceză și, după moartea sa, în 1957, a lăsat moștenire majoritatea lucrărilor sale statului francez. Inițial a vrut să-și lase moștenirea în România, dar guvernul comunist de la acea vreme a refuzat.
În 1997, arhitectul Renzo Piano a reconstruit atelierul în care a lucrat Brâncusi, în piața vizavi de Centrul „Georges Pompidou” din Paris, unde au fost adunate peste 100 de sculpturi, zeci de desene și caiete personale. Brâncuși credea că relația dintre sculpturi și spațiul pe care acestea îl ocupau este crucială, arată site-ul centrului de artă contemporană.
El transformă atelierul într-un spațiu expozițional și o operă de artă în sine. La sfârșitul vieții, Brâncuși a încetat să mai creeze sculpturi. Când vinde o lucrare, o înlocuiește cu o copie în ipsos pentru a nu distruge unitatea grupului de lucrări din atelierul propriu-zis. Prin urmare, în testamentul său a pus o condiție – ca acesta să fie recreat exact așa cum a fost împreună cu lucrările din interior.
Reconstrucția inițială a fost făcută în 1977, dar după inundarea Centrului „Pompidou”, acesta a fost închis. Renzo Piano a creat ulterior un spațiu muzeal vizavi, ce include atelierul şi expoziția permanentă de lucrări. Din martie până în iulie 2024, la „Pompidou” a fost prezentată o expoziție retrospectivă a „părintelui sculpturii moderne”, Constantin Brâncuși. O expoziție similară a fost prezentată și din septembrie 2023 până în ianuarie 2024 la Muzeul Național de Artă din oraşul Timișoara din România.
Articol de Dimitrina Ivanova
https://www.dnevnik.bg/kultura/2024/07/30/4657516_skulpturi_na_brankuzi_v_rumuniia_vliazoha_v_spisuka_na/
DNEVNIK (Bulgaria), 31 iulie 2024
Traducerea: Mirela Petrescu/ RADOR RADIO ROMÂNIA/pmirela/czaharia
