„Ucraina are ca scop ”destabilizarea Rusiei” prin incursiunea din regiunea Kursk”, titrează The Moscow Times, citând un oficial ucrainean care, sub protecția anonimatului, spune că, prin asaltul intrat în a șasea zi, Kievul intenționează să arate slăbiciunea Rusiei care este ”incapabilă să-și protejeze propriile granițe”. Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut pentru prima dată oficial incursiunea, care a luat prin surprindere atât Rusia, cât și pe aliații Ucrainei, notează CNN. După ce în primele zile oficialii de la Kiev au păstrat o tăcere absolută cu privire la operațiune, chiar dacă începuseră să apară fotografii, înregistrări video și relatări ale soldaților ucraineni din interiorul Rusiei, în discursul său adresat națiunii sâmbătă noapte, Zelenski a mulțumit „fiecărei unități” a forțelor armate ucrainene pentru că a făcut posibilă „împingerea războiului pe teritoriul agresorului”, mai scrie CNN. ”Lovitură umilitoare pentru Putin, pe măsură ce războiul sângeros al Rusiei împotriva Ucrainei este adus mult mai aproape de propria ogradă”, consideră Sky News, explicând că ”este pentru prima dată când Rusia este invadată de la Adolf Hitler în 1941, dar atacul Ucrainei nu este actul unei puteri agresive pentru a acapara teritoriu, ci este cel mai recent și probabil cel mai îndrăzneț efort de a respinge forțele lui Vladimir Putin”. Moscova, la rândul ei, promite un ”răspuns dur”, acuzând un ”atac pe scară largă cu drone într-un număr de regiuni rusești”, după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de Politico. Însă, după cum remarcă Financial Times, întăririle trimise nu au reușit să respingă trupele ucrainene care, potrivit BBC, citând de asemenea surse rusești, au înaintat până la 30 de kilometri pe teritoriul Rusiei.
În Orientul Mijlociu, Israelul a emis un ordin de evacuare masivă din zona Khan Younis din sudul Fâșiei Gaza, avertizând în privința unei noi ofensive, relatează The Guardian, în timp ce Reuters observă că este unul dintre cele mai ample ordine de acest fel lansate în ultimele zece luni de conflict. Sâmbătă, un bombardament israelian a lovit un complex școlar din nordul Gazei, unde se adăposteau palestinieni strămutați, omorând zeci de oameni, după cum susțin oficiali din Gaza, în timp ce armata israeliană a susținut că acel complex era folosit de militanții Hamas și alte grupări palestiniene pentru operațiuni militare și atacuri pe teritoriul Israelului. Bombardamentul, cel mai recent dintr-o serie de atacuri similare asupra unor școli transformate în adăposturi, a atras criticile Uniunii Europene și pe cele ale Națiunilor Unite, remarcă New York Times, citându-l pe șeful diplomației UE, Josep Borrell, care a afirmat că „nu există nicio justificare pentru asemenea masacre”. Și Casa Albă a dat publicității o declarație legată de atac, purtătorul de cuvânt al Consiliului SUA pentru Securitate Națională, Sean Savett, afirmând că Administrația Biden se arată „extrem de îngrijorată” de informațiile pe tema victimelor din rândul civililor și „cere Israelului să ofere noi amănunte”. Seria atacurilor israeliene survine într-un moment când comunitatea internațională exercită tot mai multe presiuni asupra Israelului, cerându-i să ajungă la un acord vizând încetarea focului și un schimb între ostaticii din Gaza și deținuții palestinieni, mai scrie New York Times. Între timp, serviciile secrete israeliene sunt convinse că Iranul va lansa un atac direct asupra Israelului, posibil în zilele următoarele, notează Reuters.
La Paris, după nouăsprezece zile de competiții, Jocurile Olimpice s-au încheiat duminică seara printr-o ceremonie despre care regizorul Thomas Jolly și echipa sa au promis încă de la început că ”nu va fi mai puțin frumoasă, nici mai puțin inovatoare și nici mai puțin memorabilă decât ceremonia de deschidere”, notează Le Figaro.
Pentru România, Jocurile Olimpice de anul acesta s-au încheiat cu o victorie la Tribunalul de Arbitraj Sportiv. ”Comitetul Olimpic Internațional a dispus ca gimnasta americancă Jordan Chiles să returneze medalia de bronz după un apel plin de peripeții”, constată The Guardian, adăugând că acum medalia va reveni româncei Ana Bărbosu. USA Today transmite că, la rândul său, Comitetul Olimpic și Paralimpic al SUA va contesta această decizie la Tribunal Elvețian sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, însă după cum anticipează deja publicația americană este foarte greu de răsturnat o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv. Menționând și contestația depusă de o altă gimnastă româncă Sabrina Voinea, dar respinsă de TAS, cotidianul francez L’Equipe subliniază tensiunile la care au fost supuse cele trei sportive din cauza unor erori de arbitraj. ”În final, cele trei tinere au primit numeroase mesaje de intimidare pe rețelele de socializare, chiar dacă niciuna nu era pâna la urmă de vină”, observă cotidianul francez, preluând declarația legendarei Nadia Comăneci. „Și pe urmă, vorbim despre sănătatea mintală a sportivilor. Dar cum cred ei că aceste trei tinere vor scăpa de acest pericol? Jordan a primit insulte rasiste, Sabrina are doar 17 ani… I-am spus că îi voi da singura mea medalie olimpică de bronz primită la Montreal. Dar mai presus de toate, trebuie să-și închidă toate rețelele sociale pentru a se proteja. Este absurd”, reține L’Equipe din declarația Nadiei Comăneci pe care o numește ”imaginea emblematică a primului 10” acordat în gimnastică.
Carolina Ciulu
