Ucraina controlează 73 de localități în provincia rusă Kursk, susține președintele Volodimir Zelenski, citat de Kyiv Independent. Ziarul ucrainean îl mai citează și pe comandantul șef Oleksandr Sirski, care a declarat că marți, 13 august, forțele ucrainene au mai avansat 3 kilometri în linie dreaptă, preluând controlul a încă 40 de kilometri pătrați din teritoriul Rusiei, pe lângă cei peste 1.000 ocupați de la începutul incursiunii. Pe de altă parte, potrivit Ukrinform, Kievul transmite că nu încearcă să ocupe regiunea rusă Kursk, ci vrea doar să-şi protejeze oamenii şi teritoriul de atacurile Rusiei. Ofensiva ucraineană în Rusia este „legitimă” și se va opri dacă Moscova acceptă o „pace justă” și pune capăt invaziei în Ucraina, a fost mesajul transmis marți de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Heorhi Tihi, citat și de La Libre Belgique. Rusia, la rândul ei, prin vocea prim-adjunctului reprezentantului permanent la ONU, Dmitri Polianski, vorbește despre o „agresiune ucraineană în desfășurare”, pe care o numește un „atac barbar”, după cum transmite Tass. Kremlinul susține că prin riposta lansată marți cu rachete, drone și lovituri aeriene a oprit înaintarea Ucrainei, iar Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu bombardiere Sukhoi Su-34 care lovesc în ceea ce susțin că sunt trupe ucrainene în regiunea de graniță Kursk, notează Reuters.
Pe de altă parte, documente militare secrete rusești consultate de Financial Times arată că „marina rusă s-a antrenat să lovească ținte în Europa cu rachete capabile să poarte focos nuclear” în cazul unui eventual război cu NATO. „Hărțile, realizate pentru prezentare, nu pentru uz operațional, ilustrează o mostră de 32 de ținte NATO din Europa”, iar „analiștii care au examinat documentele afirmă că acestea corespund cu evaluările făcute de NATO referitor la riscul loviturilor cu rachete cu rază lungă ale marinei ruse și la viteza cu care Rusia ar apela probabil la arme nucleare”, notează Financial Times. Oficialii de la Kremlin „vor ca frica de utilizarea armei nucleare de către Rusia să fie cheia magică pentru supunerea Occidentului”, avertizează William Alberque, fost director al Centrului pentru Controlul Armelor, Dezarmare și Neproliferarea armelor de distrugere în masă din cadrul NATO. Exercițiile recente cu arme nucleare tactice dispuse de Putin arată că documentele citate sunt în conformitate cu doctrina militară promovată încă de Rusia, conchide Financial Times.
Între timp, continuă tensiunile diplomatice între Rusia și Republica Moldova. Agenția rusă TASS transmite că însărcinatul cu afaceri al Republicii Moldova în Federația Rusă, Alexandru Chetraru, a fost chemat la sediul Ministerului de Externe al Rusiei pentru a i se aduce la cunoștință „îngrijorarea serioasă” cu privire la informațiile apărute în mass-media față de posibilitatea găzduirii pe aerodromurile din Republica Moldova a avioanelor F-16 transferate Kievului. Potrivit unor surse citate de agenția rusă, Kremlinul a evidențiat „militarizarea în curs a Republicii Moldova și desfășurarea de exerciții comune ale forțelor armate ale țării cu contingentele statelor membre NATO”, subliniind că „aceste acțiuni afectează negativ procesul de reglementare transnistreană și subminează însăși securitatea Republicii Moldova, unde locuiește un număr semnificativ de cetățeni ruși”. În replică, Chișinăul acuză Rusia că „promovează falsuri” despre R. Moldova atunci când discută la nivel oficial informații neadevărate despre pretinsa găzduire a „avioanelor F-16 pentru Ucraina”, notează Ziarul Național.md, în timp ce Jurnal.md reține și îndemnul ca diplomația de la Moscova să se informeze din surse oficiale și nu „din știrile false din mediul online”. Reafirmându-și neutralitatea, Ministerul de la Chișinău a reamintit în acest context că „singura țară care menține ilegal trupe și muniții pe teritoriul Republicii Moldova, fără acordul autorităților, este Federația Rusă”, mai notează Jurnal.md.
Pe celălalt front de tensiuni majore, „incertitudinea” din Orientul Mijlociu l-a determinat pe secretarul de stat american Antony Blinken să-și amâne vizita pe care urma să o înceapă în regiune, transmite Reuters. În plus, Iranul a respins apelul Occidentului de a nu lansa un atac-ripostă împotriva Israelului, după cum relatează The Guardian, iar potrivit Al Jazeera, Hamas promite noi atacuri cu rachete, după ce marți a prezentat o înregistrare video cu lansarea a două rachete spre Tel-Aviv, primele din ultimele luni.
Între timp, „canicula – ucigașul tăcut – a costat viața a 50.000 de oameni în Europa”, constată The Guardian, avertizând că Europa se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât restul lumii, provocând incendii, secetă și probleme de sănătate. Planeta va înregistra probabil cel mai fierbinte an de la începutul epocii industriale, avertizează și Le Figaro. Euronews observă că fluviul Dunărea este cea mai recentă victimă a caniculei fără precedent din această vară, iar nivelul apei a scăzut până la punctul de a pune în pericol traficul naval în România. În Grecia, imaginea după incendiul catastrofal din Attica este cutremurătoare, iar un prim bilanț arată proporțiile acestui dezastru: mii de hectare de teren au fost arse, la fel și multe proprietăți, iar o femeie și-a pierdut viața, notează To Vima, în timp ce un alt ziar grecesc, Kathimerini, avertizează că peisajul din jurul Atenei s-ar putea transforma într-unul complet arid, după ce în ultimii ani au ars peste 40% din pădurile din regiune, iar incendiile repetate nu permit vegetației să-și revină. Mai multe țări au sărit în ajutorul Greciei, printre care Franța, Italia, Turcia, Serbia, România și Cehia, după cum subliniază un titlu din cotidianul Proto Thema. (Carolina Ciulu)/cciulu/atataru
RADOR RADIO ROMÂNIA (13 august)
