Asociația Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organism reprezentativ naţional al medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association) aduce următoarele precizări în contextul discuțiilor publice recente pe subiectul conducerii sub influența substanțelor psihoactive.
Asemenea Asociației Europene de Psihiatrie și altor organizații profesionale similare, revine ARPP rolul important de a reaminti necesitatea unei poziții echilibrate privind problema pacienților aflați sub tratament psihofarmacologic și capacitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice, luând în considerare atât necesitatea tratamentului medical, cât și siguranța publică.
La momentul actual, legislația în vigoare privind conducerea autovehiculelor nu permite diferențierea persoanelor care utilizează adecvat medicația psihiatrică, conform prescripției medicale, de persoanele care abuzează de droguri ilicite sau de medicamente (precum benzodiazepine, metadonă, metilfenidat). Astfel, pacienții cu tulburări psihice aflați în tratament se pot confrunta cu stigmatizarea din cauza restricțiilor legate de șofat. Deși aceste restricții sunt menite să asigure siguranța rutieră, prin lipsa de adaptare la populațiile diferite și ignorarea recomandărilor științifice internaționale, pot avea efecte psihologice și sociale negative asupra pacienților. Astfel, pacienții aflați în tratament psihofarmacologic pot fi percepuți ca fiind mai puțin responsabili, consecința fiind discriminarea în diverse aspecte sociale, chiar și atunci când aceștia respectă întocmai recomandările medicale. Imposibilitatea de a beneficia de dreptul de a conduce poate limita accesul pacienților la locul de muncă, la educație, la îndeplinirea rolului în familie și alte activități esențiale, afectând calitatea vieții. Drept urmare, prezentarea la medicul specialist și aderența la recomandările medicale pot fi afectate, într-un moment în care recomandările internaționale sunt ca politicile și strategiile de sănătate mintale să beneficieze de cât mai multă atenție și dezvoltare.
Deoarece tratamentul psihofarmacologic poate avea reacții clinice variate la aceleași concentrații, subliniem importanța evaluării individuale a fiecărui pacient ce s-ar putea afla într-o situație de risc. În timp ce responsabilitatea medicală este de a informa clar pacientul asupra posibilității efectelor secundare ale medicației care ar putea afecta abilitatea de a șofa, de a evalua manifestările clinice ce pot să apară, în special în primele zile de tratament sau la ajustarea dozelor și de a oferi alternative terapeutice în caz de necesitate, semnalăm importantul rol pe care îl are șoferul în a îndeplini diligențele necesare, șoferul fiind responsabil să ia decizii informate și să prioritizeze siguranța proprie și a celorlați participanți la trafic.
În 2012, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA) a publicat cel mai amplu studiu asupra fenomenului conducerii sub influența alcoolului, medicamentelor și drogurilor, studiu efectuat pe analiza testelor de salivă sau sânge de la 50 000 de șoferi din 13 țări europene. Rezultatele acestui studiu au fost:
– Teste pozitive înregistrate: 3.48% alcool, 1.9% droguri ilegale, 1.36% medicamente, combinații de droguri sau medicamente 0.39% și combinații de alcool și droguri sau medicamente 0.37%
– O noapte de deprivare de somn cauzează o afectare a capacității de a conduce echivalentă cu o concentrație a alcoolului în sânge de 0.8 g/l
– O concentrație a tetrahidrocanabinolului (THC) în sânge de 2 ng / ml cauzează o afectare similară cu o concentrație de 0.5 g/l alcool în sânge și proiectul a stabilit un prag de detectare pentru THC de 1 ng/ml.
– Niciunul din aparatele folosite pentru detectarea rapidă, în stardă a prezenței substanțelor în salivă nu a atins procentul de minim 80% sensibilitate, specificitate și acuratețe pentru toate substanțele controlate.
– „În ceea ce privește conducerea sub influența medicamentelor, o limită legală pentru pacienții aflați sub tratament pe termen lung este inadecvată; sancțiunile ar trebui să se bazeze pe gradul de afectare.”, ceea ce reflectă o abordare diferită în gestionarea riscurilor asociate conducerii sub influența medicamentelor față de cea actuală din România.
Determinarea gradului de influențare a capacității de a conduce implică evaluarea modului în care o substanță afectează capacitatea fizică și psihică a unei persoane și nu doar simpla prezență a unei substanțe în organism (relevată prin determinări calitative). Astfel, determinarea strict calitativă poate duce la sancționarea pacienților responsabili, care respectă tratamentul recomandat și nu sunt influențați de medicația pe care o urmează, ceea ce este inechitabil și descurajează adresabilitatea la medic și complianța la tratamentul adecvat.
Atragem atenția că, potrivit unui document oficial al Directoratului General pentru Mobilitate și Transport al Uniunii Europene (2022, p. 10), spre deosebire de aparatele folosite pentru detectarea rapidă a concentrației alcoolului în aerul expirat, “nu există standarde internaționale sau europene privind aparatele de screening pentru droguri. Nu sunt aprobate specificații pentru aceste aparate nici de către OIML (Organizația Internațională de Metrologie Legală), nici de către Comitetul European pentru Standardizare”. În aceste condiții, deciziile naționale privind calibrarea acestor aparate trebuie să aibă loc în mod transparent și cu consultarea tuturor specialiștilor implicați.
Este absolut necesară abordarea politicilor de sănătate mintală, care să vină în întâmpinarea medicilor din specialitatea psihiatrie și a pacienților cu afecțiuni psihiatrice și reevaluarea reglementărilor privind conducerea autovehiculelor, conform cu rigorile științifice actuale. Pentru a reduce stigmatizarea, sunt esențiale campaniile de informare, care să explice natura și necesitatea tratamentelor psihiatrice, dar și riscurile și beneficiile medicației.
Elaborarea ghidurilor naționale aliniate cu cele internaționale este crucială pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate, sigure și standardizate în România. Ghidurile naționale ar servi ca un instrument de referință pentru educarea și formarea continuă a medicilor și ar ajuta la uniformizarea cunoștințelor și competențelor în rândul profesioniștilor din sănătate mentală. Acest demers ar îmbunătăți semnificativ gestionarea tratamentelor psihofarmacologice și siguranța rutieră, contribuind astfel la bunăstarea pacienților și la protejarea publicului larg.
Considerăm ca neproductivă și extrem de periculoasă actuala situație în care subiecte sensibile și necesitând un nivel înalt de specializare și cunoaștere medicale au fost simplificate până la trivializare și au devenit elemente de presiune în contextul campaniei electorale și a goanei după rating a mijloacelor mass-media. Există un pericol real ca măsuri rezultate din necunoaștere sau reacții emoționale privind subiectul drogurilor să creeze situații în care persoane nevinovate sunt condamnate și stigmatizate sau să determine apariția unor probleme și mai mari decât cele pe care dorim să le rezolvăm.
Reamintim, pe această cale, că Asociația Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a remis, în urmă cu un an, un document în 10 puncte, care prezenta soluțiile specialiștilor psihiatri ai ARPP la problemele legate de fenomenul drogurilor în România (anexat). ARPP susține poziția colegilor, medici legiști, referitor la analiza cantitativă și a examenului clinic pentru obiectivarea statusului de influență a substanțelor și speră, în continuare, într-o schimbare de abordare a factorilor cu putere de decizie din România, precum și includerea punctului de vedere medical în chestiuni care țin de sănătatea somatică și mintală a populației.
European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, Gier, H., Pilgerstorfer, M., Schulze, H. et al., Driving under the influence of drugs, alcohol and medicines in Europe – Findings from the DRUID project, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 2012
***
European Commission, Directorate-General for Mobility and Transport, Modijefsky, M., Janse, R., Spit, W. et al., Prevention of driving under the influence of alcohol and drugs – Final report, Publications Office of the European Union, 2022
***
https://e-psihiatrie.ro/wp-content/uploads/2023/09/Comunicat-ARPP-problematica-drogurilor.pdf
Elaborat de Comisia pentru Managementul Terapeutic al Adicțiilor
Semnat,
Consiliul Director ARPP
Președinte,
Dr. Ana Giurgiuca
Data: 13.08.2024
*
COMUNICAT ARPP PRIVIND PROBLEMATICA DROGURILOR
Asociația Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organism reprezentativ naţional al medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association), a luat la cunoştinţă cu îngrijorare de derapajele discursului public cu privire la fenomenul consumului de droguri și la adresa persoanelor consumatore de droguri și dorește să atragă atenția presei și factorilor politici asupra următoarelor aspecte:
– un rezultat pozitiv la testul rapid privind prezența drogurilor în salivă nu reflectă în mod automat realitatea (multe rezultate fals pozitive), el necesitând confirmarea cu un test specific de laborator. Explozia din ultima perioadă în presă a titlurilor folosind expresia “șofer drogat” sau altele asemănătoare sunt de natură să stigmatizeze, să creeze panică și să alimenteze atitudini și măsuri disproporționate din partea publicului și a clasei politice;
– atragem atenția că raportul EMCDDA privind utilizarea aparatelor de detectare a prezenței drogurilor în salivă a concluzionat că “Nici unul (din cele 8 aparate de detectat prezența drogurilor în salivă investigate) nu a atins nivelul prag de 80% specificitate, sensibilitate și acuratețe” (p. 35). La aceste date se adaugă rapoarte din presa națională în care reprezentanți ai Poliției Române afirmau rate de teste fals pozitive de până la 70% – (alba24.ro, 10.08.2023; antena3.ro, 22.02.2023).
Considerăm absolut necesară efectuarea de urgență a unei analize privind sensibilitatea și specificitatea aparatelor folosite în România, având în vedere potențialul enorm de stigmatizare dacă se confirmă ratele uriașe de rezultate fals pozitive (Schulze, H., Schumacher, M., Urmeew, R., Alvarez, J., Bernhoft, I. M., de Gier, H. D. G., Hagenzieker, M., Houwing, S., Knoche, A., Pilgerstorfer, M., & Zlender, B. (2012). Driving Under the Influence of Drugs, Alcohol and Medicines in Europe — findings from the DRUID project. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. DRUID Thematic Papers).
– Benzodiazepinele sunt medicamente psihiatrice folosite de sute de mii de români pentru tratamentul unor tulburări psihice diverse și larg răspândite, precum anxietatea sau tulburările de somn, dar și larg utilizate de către alte specialități (de ex. medicină internă, cardiologie sau endocrinologie). Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie a demarat constituirea unui grup de lucru care să propună o serie de linii directoare privind situațiile
în care persoanele care conduc un vehicul pot continua tratamentul cu aceste medicamente, ținând cont de faptul că un șofer cu o tulburare psihică minoră netratată poate reprezenta un potențial pericol mai mare decât cineva care urmează un tratament adecvat.
– Protestăm energic față de încercarea unor actori politici de a câștiga capital electoral prin inițierea de legi care să incrimineze și mai mult consumatorii de droguri neimplicați în alte fapte penale, având în vedere că România este deja țara cu cel mai înalt nivel de criminalizare a acestui fenomen din Uniunea Europeană și că, în ciuda acestei realități, problemele continuă să se adâncească. Educația și tratamentul persoanelor cu probleme
legate de consumul de substanțe nu se rezolvă cu sentințe penale și cu penitenciare!
– Reamintim pe această cale că Asociația Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a remis recent un document în 10 puncte care prezintă soluțiile specialiștilor psihiatri la problemele legate de fenomenul drogurilor în România. Anexăm documentul menționat la această scrisoare.
Încheiem prin a sublinia datoria clasei politice și a mass-media de a acționa adecvat, echilibrat și de a nu amplifica excesiv temerile populației pentru a obține câștiguri de moment. Sperăm încă o dată că decidenții politici vor ști să folosească situația creată pentru a declanșa o reformă reală a serviciilor de prevenire și tratament ale abuzului de droguri și jocuri de noroc în România, conform evidențelor științifice și practicilor europene în vigoare.
Comisia pentru Managementul Terapeutic al Adicțiilor
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie
*
10 SOLUȚII CONCRETE ȘI URGENTE PENTRU PROBLEMA DROGURILOR ÎN ROMÂNIA, ALTELE DECÂT TRIMITEREA TINERILOR LA PUȘCĂRIE!
1. Crearea unui task force / grup de lucru instituțional care să conceapă, larg asumat o strategie modernă și integrată a sănătății mintale, în domeniul consumului de alcool și droguri în România, cu mutarea responsabilității instituționale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătății, care are specialiști cu know-how medical și psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii și tratării consumului de droguri;
2. Diferențierea clară în legislație (Legea 143/2000) între consum, posesie, trafic minor și trafic major prin introducerea cantităților de substanțe care să facă distincția între acestea. Definirea este necesară în vederea realizării distincției ferme între traficul de droguri (infracțiune cu grad mare de pericol social) și consumul de droguri, care din perspectivă medicală este o boală în măsura în care există o dependență (consumul ocazional nu este boală).
3. Separarea clară a direcțiilor de Formare și Documentare, Planificare și Politici, Observatorul Român de Droguri, Serviciul de reducere a Cererii (prevenire și tratament) din cadrul Agenției Naționale Antidrog (MAI) și transferarea acestora în subordinea Ministerului Sănătății sau a unei Agenții aflate în subordinea Primului Ministru, cu o conducere civilă. Polițiștii nu sunt medici, psihoterapeuți și nici psihologi!
4. Dezincriminarea posesiei in vederea consumului propriu de droguri și canalizarea unor resurse pe campanii de informare și educație adresate populației expuse cu privire la consum și reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil și pe termen lung, asumat de ministerele care au competențe evidente în acest sector (Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul de Interne);
5. Declararea consumului de etnobotanice drept urgență națională de sănătate publică și elaborarea unui plan de măsuri care să ducă la scăderea consumului acestui tip de substanțe extrem de periculoase. Etnobotanicele nu pot fi în general detectate de testele obișnuite și sunt extrem de ieftine, înalt toxice și inadmisibil de accesibile;
6. Înființarea și finanțarea sustenabilă a 3 secții de tratament acut de dezintoxicare pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri în București, Cluj și Iași – În prezent, în România nu există NICIUN serviciu de dezintoxicare pentru minori!;
7. Înființarea și finanțarea sustenabilă a cel puțin 2 centre rezidențiale de terapie post-cură pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;
8. Înființarea competenței Medicina adicției ca formare post-universitară-atestat, accesibilă medicilor, psihologilor, psihoterapeuților, cu sesiuni de training în adictologie la Facultățile de Medicină Generală, Asistență Socială și Psihologie; Înființarea cursurilor de Medicina adicției , cu ore alocate teoretice și de lucrări practice în cadrul Facultăților de Medicină generală;
9. Lansarea de finanțări substanțiale, constante pentru organizațiile non-guvernamentale care activează pe teren și oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri și au proiecte de informare, prevenire, tratament și harm reduction;
10. Folosirea constantă de resurse substanțiale din fondului creat din taxele impuse industriei jocurilor de noroc și pe vânzarea de alcool și tutun pentru finanțarea serviciilor de prevenire și tratament (în 2020, doar fondul rezultat din taxarea jocurilor de noroc se ridica la aproximativ 3 milioane de euro!).
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE PSIHIATRIE ŞI PSIHOTERAPIE
ROMANIAN ASSOCIATION OF PSYCHIATRY AND PSYCHOTHERAPY
__________________________________________________
CUI: 14950418
ADRESA : Str. Cezar Bolliac nr.13, Sector 3, Bucuresti, ROMANIA 041914
E-mail: secretariat.arpp@gmail.com
Web: www.e-psihiatrie.ro www.evenimente-arpp.ro www.romjpsychiat.ro
RADOR – 14 august
