Ofensiva ucraineană din regiunea Kursk ține capul de afiș al presei internaționale. „Cum au putut ucrainenii să intre în Rusia atât de ușor?”, se întreabă Le Monde. Experții consideră că regiunea Kursk a fost considerată cu risc scăzut de către Moscova, iar toate privirile erau îndreptate spre Donbass, unde luptele se desfășoară de luni de zile. Efectul surpriză a fost cu atât mai mare cu cât Moscova era convinsă că ucrainenii nu sunt capabili să atace și că se concentrează pe Donbass și Crimeea. Totuși, avertizează Le Monde, următoarele zile vor fi decisive: se vor retrage trupele ucrainene, vor relansa atacurile sau vor căuta să-și mențină pozițiile? Această ultimă ipoteză i-ar expune riscului unui nou război de uzură, favorabil Rusiei. Menținerea unei poziții durabile în regiunea Kursk, mai ales în adâncime, constituie o provocare majoră pentru ucraineni, ale căror linii de aprovizionare riscă să fie vulnerabile la focul inamic.
Ofensiva surpriză şi de amploare continuă, notează la rândul său Le Point. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a declarat stare de urgență miercuri, 14 august, invocând o situație „extrem de dificilă” din cauza bombardamentelor forțelor ucrainene în această zonă de frontieră, situată la nord de Harkiv, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei. Guvernatorul a fost nevoit să recunoască public că forțele armate ucrainene bombardează zona în fiecare zi, provocând multe pagube și victime în rândul civililor. Regiunea Belgorod se învecinează cu regiunea Kursk, unde forțele de la Kiev au intrat pe 6 august, reamintește publicația citată.
Situația de pe frontul ruso-ucrainean se reflectă și în campania electorală din Statele Unite, constată Politico. „Deși Biden a reușit să coordoneze o largă coaliție internațională în sprijinul Ucrainei, privind acum situația de pe câmpul de luptă putem sesiza limpede limitele acestei abordări prudente: Ucraina pierde teren, la propriu și la figurat. Un alt rezultat al prudentei doctrine Biden e acela că politica SUA referitoare la Ucraina a fost dictată tot mai mult de fostul președinte: Trump e acela care a deturnat și întârziat un vot în Congres cu privire la suplimentarea ajutorului pentru Ucraina, iar acum Trump și consilierii lui sunt cei care dirijează dezbaterea referitoare la cum și când ar trebui să se încheie războiul.
Harris trebuie acum să semnaleze că e dispusă să înlăture orice fel de restricții impuse Ucrainei în privința utilizării armelor cu rază lungă furnizate de Vest împotriva țintelor militare din Rusia, cât și pe acelea privind detașarea de instructori militari NATO în Ucraina și să arate că nu-i va permite lui Putin să stabilească termenii războiului. Iar în acest scop ar putea propune o nouă abordare în virtutea căreia acele state NATO care sunt dispuse să facă mai mult, precum Franța, Regatul Unit, țările nordice, Cehia, România și Polonia să facă cu adevărat mai mult. Concluzia publicației Politico: „O președinție Harris ar putea fi un reset pentru Ucraina”.
Privind către negocierile de la Bruxelles privind formarea viitorului executiv, EURONEWS constată că, în ciuda recomandărilor doamnei von der Leyen – care își propune să asigure paritatea de gen în timpul celui de-al doilea mandat al său, comisarii europeni nominalizați sunt preponderent bărbați. „Din cele 17 capitale ale UE care și-au desemnat până acum comisarii, doar cinci au propus o femeie. Cu Ursula von der Leyen însăși aleasă președinte și fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas pe cale să devină șefa politicii externe a UE, cele mai prestigioase roluri din executiv urmează să fie ocupate, iată, de femei. Guvernele UE au termen până la 30 august să îi trimită numele candidaților lor, după care Ursula von der Leyen urmează să înceapă interviurile cu candidații în această săptămână. Se așteaptă apoi ca aceasta să aloce portofoliile politice candidaților la timp pentru voturile de numire a acestora în comisiile relevante ale Parlamentului European în septembrie și octombrie, mai citim în Euronews.
„Premierul Japoniei și-a anunțat demisia, o mișcare surprinzătoare”, crede Washington Post. Publicația reamintește că Fumio Kishida a strâns alianța SUA-Japonia până la punctul cel mai puternic și a intensificat cheltuielile de apărare ale țării sale într-o regiune Asia-Pacific din ce în ce mai volatilă. „În cei trei ani săi ca prim-ministru al Japoniei, Kishida a strălucit pe scena diplomatică, devenind o voce de frunte în Asia împotriva invaziei Ucrainei de către Rusia, avertizând că aceasta ar putea încuraja China să atace Taiwan și să declanșeze un război regional”. Afectat de scandalurile de corupție care au cuprins partidul, Kishida a suferit o scădere bruscă a susţinerii, care acum este sub 20%. Cel mai recent și cel mai grav scandal este cel care implică presupuse fonduri nedeclarate, de peste 3 milioane de euro, încasate neregulamentar la evenimentele de strângere de fonduri ale partidului din ultimii cinci ani.
După cum notează Euronews, un alt scandal a izbucnit odată cu asasinarea fostului premier Abe în iulie 2022. Investigațiile asupra atacului au scos la iveală legăturile vechi de decenii și adânc înrădăcinate ale partidului aflat la putere, LDP, cu Biserica Unificării, un grup religios larg răspândit în special în Statele Unite și în Asia de Est. De la izbucnirea ultimului scandal, Kishida a destituit o serie de miniștri și alți oficiali din funcții executive în partid, a desființat facțiunile interne care fuseseră criticate ca fiind părtinitoare și a înăsprit legea privind controlul fondurilor politicienilor”, reamintește Euronews.
(Agenția de Presă RADOR, 15 august 2024)/rlambru/ilapadat
