„Aliații își intensifică ajutorul militar acordat Kievului”, titrează Il Corriere della Sera. „Trebuie să continuăm să furnizăm Ucrainei echipamentele și munițiile de care are nevoie pentru a se apăra împotriva invaziei Rusiei. Acest lucru este vital pentru capacitatea Ucrainei de a rămâne în luptă”, a transmis secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după reuniunea extraordinară a Consiliului NATO – Ucraina de miercuri. Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe consideră că cea mai mare problemă a aliaților Ucrainei este teama de escaladare, notează Reuters. Statele Unite își mențin opoziția de a acorda permisiunea ca Ucraina să folosească armamentul american pentru lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei, în ciuda insistenței Kievului că acest lucru ar schimba situația în război, observă Newsweek. Însă chiar dacă această interdicție nu este ridicată, Rusia şi-a mutat 90% din aeronave dincolo de raza de acțiune a rachetelor ATACMS de care dispune Kievul, constată publicația ucraineană Korespondent, citând declarații făcute pentru Wall Street Journal de surse din spionajul american. Între timp, Ucraina susține că a mai avansat încă 1 până la 3 kilometri pe teritoriul rusesc, capturând încă două localități, și a atacat pentru prima dată cu drone o nouă regiune rusă, Kirov, transmite The Kyiv Independent. Rusia se va confrunta cu o „luptă dificilă” pentru a-și recupera teritoriul ocupat de Ucraina, consideră un oficial de top al spionajului american, citat de Reuters. Însă New York Times avertizează că Rusia nu a respins încă trupele ucrainene de pe teritoriul său, în parte și pentru că este angrenată în eforturile de a captura un oraș-cheie din regiunea Donbas, din estul Ucrainei.
În Orientul Mijlociu, sute de soldați ai armatei israeliene au declanșat în Cisiordania cea mai amplă operațiune din ultimele luni, transmite The Jerusalem Post, în timp ce New York Times vorbește despre o „escaldare semnificativă”. Israelul susține că operațiunea vizează „anihilarea unor structuri teroriste islamo-iraniene” și că toate decesele s-au produs în rândul militanților, notează The Guardian. ONU, în schimb, avertizează că aceste atacuri riscă să înrăutățească o situație „deja catastrofală”, remarcă Le Monde. Miercuri, Washingtonul a anunțat un nou pachet de sancțiuni, al șaselea, împotriva colonizărilor violente din Cisiordania, vizând o grupare israeliană care securizează în mod violent avanposturi ilegale împotriva palestinienilor, notează The Times of Israel. Noile sancțiuni au primit replica imediată a premierului Benjamin Netanyahu, care a transmis, printr-un scurt comunicat, că privește chestiunea „cu gravitate maximă”, adaugă aceeași publicație israeliană.
Pe plan european, „Ursula von der Leyen se confruntă cu negocieri dificile pentru formarea noului său colegiu de comisari”, constată Euronews, detaliind că „portofoliile economice sunt printre cele mai râvnite de statele membre ale Uniunii Europene”, iar „Italia, Olanda, Finlanda, Cehia și România au anunţat că vor să revendice unul dintre aceste portofolii, cel pentru buget fiind la mare căutare”. „În aceste jocuri de putere, Ursula von der Leyen poate folosi și Apărarea, un nou portofoliu dedicat industriei militare, considerat foarte relevant din cauza războiului din Ucraina”, iar „pentru a completa puzzle-ul și a desemna vicepreședinții, șefa Comisiei va trebui să ia în considerare și partidele politice care au susținut în iulie, în Parlamentul European, reconfirmarea sa în funcție” mai scrie site-ul european de știri.
Aflat în vizită la Berlin, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, promite o resetare a relațiilor cu UE, constată Deutsche Welle, în timp ce BBC vine cu precizarea că reapropierea de blocul comunitar nu înseamnă o inversare a Brexitului. Speranțele laburiștilor sunt de a aprofunda legăturile economice cu Europa, dar în afara structurilor UE, notează și The Guardian, comentând că încheierea unor noi acorduri comerciale pentru a susține creșterea economiei britanice va fi dificilă, având în vedere că partidul a exclus o nouă aderare la piața unică și la uniunea vamală. Totuși, miercuri, la Berlin, Germania și Marea Britanie au anunțat un tratat fără precedent pentru a „redefini” relațiile lor bilaterale, scrie La Libre Belgique, preluând declarația lui Starmer cum că acest tratat va fi „șansa unei generații” pentru cele două țări de a consolida legăturile în diverse domenii, cum ar fi comerțul, știința și tehnologia.
În sfârșit, La Stampa publică rezultatele unui test german potrivit căruia hainele comercializate de unele companii asiatice conțin substanțe toxice. „Câteva clickuri, o mână de euro cheltuiți și din cealaltă parte a lumii ajung direct la noi acasă pungi de plastic pline cu haine, accesorii și tot ce ne dorim. Şi totuși, în spatele acestui proces în continuă creștere, cel al modei rapide, comercializate în majoritatea cazurilor de companii asiatice precum Shein și Temu, dar și AliExpress și altele, există părți întunecate asupra cărora de cele mai multe ori e greu să obții răspunsuri, atât în ceea ce privește condițiile de muncă ale lucrătorilor, cât şi informaţii privind calitatea sau compoziţia produselor”, atrage atenția La Stampa. Mai multe rapoarte și investigații ale diverselor asociații, inclusiv Greenpeace în 2022, au dezvăluit până acum că produsele comercializate în special de giganții chinezi pot conține în multe cazuri materiale și substanțe toxice, de la ftalați la metale grele, iar la jumătatea lunii august, după mai multe teste care au implicat peste 144 de articole vestimentare şi accesorii, autoritățile de la Seul au confiscat sute de produse, descoperind în mai multe articole vestimentare prezenţa unor substanţe toxice care depăşesc limitele permise de lege. În plus, site-ul german Oko-Test a efectuat teste de laborator pentru 21 de produse comandate online de la compania Shein și a constatat, de exemplu, că o rochie de fetiţe elibera antimoniu toxic, care poate fi absorbit prin transpirație. În alte articole a fost găsită dimetilformamidă, în timp ce unele sandale erau „pline cu substanțe toxice” peste nivelurile UE: cum ar fi, de exemplu, plumb și cadmiu, metale grele periculoase pentru sănătate, iar unele produse pentru bărbați conțineau „hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) care sunt cancerigene și, prin urmare, sunt interzise”, mai scrie La Stampa./cciulu/atataru
(Carolina Ciulu)
