Atentatul de la München din 1972: O Tragedie în Inima Jocurilor Olimpice

Autor:Alexandru Eduard Balaci

Context

Cu 52 de ani în urmă, în ziua de 5 septembrie 1972, Jocurile Olimpice de la München, care trebuiau să fie un simbol al păcii și unității internaționale, au fost zguduite de unul dintre cele mai tragice incidente din istoria sportului și a diplomației mondiale. Atentatul terorist asupra delegației sportive israeliene, organizat de gruparea palestiniană „Septembrie Negru”, a rezultat în moartea a 11 sportivi israelieni, șocând întreaga lume și schimbând pentru totdeauna fața Jocurilor Olimpic.

Apariția terorismului internațional

Anii ’60 și ’70 au fost marcați de o escaladare a conflictului israeliano-palestinian, iar grupările teroriste precum „Septembrie Negru” s-au format ca reacție la tensiunile dintre Israel și statele arabe vecine. „Septembrie Negru” era o organizație afiliată Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care își propunea să atragă atenția internațională asupra cauzei palestiniene prin acțiuni extremiste. Jocurile Olimpice nu mai fuseseră găzduite în München  din timpul regimului nazist iar opinia publică internațională era încă sensibilă în ceea ce privește perspectiva de a organiza un eveniment în Germania.
Atentatul de la München a avut loc în acest context geopolitic complicat, fiind primul atac terorist major desfășurat pe scena internațională. Jocurile Olimpice de la München din 1972 au fost văzute drept o oportunitate de a reinventa imaginea Germaniei după Al Doilea Război Mondial. Însă, această încercare de reconciliere globală a fost umbrită de actele de violență.
Terorismul, caracterizat drept un „fenomen global”, a atins apogeul în timpul evenimentului cunoscut drept „9/11” care a schimbat definitiv percepția mondială asupra acestui fenomen. După 9/11, administrația prezidențială americană s-a angajat într-o operațiune globală de combatere a terorismului.

Desfășurarea actului de terorism

În dimineața zilei de 5 septembrie 1972, opt membri ai grupării „Septembrie Negru” au pătruns în Satul Olimpic din München, unde sportivii israelieni erau cazați. Indivizii au intrat în apartamentele echipei israeliene și au luat ostatici 11 sportivi și antrenori. Cererea teroriștilor era eliberarea a 234 de prizonieri palestinieni deținuți în închisorile israeliene, precum și eliberarea liderilor radicali deținuți în Germania.
Guvernul german a încercat să negocieze eliberarea ostaticilor, dar toate eforturile au fost zadarnice. În seara zilei de 5 septembrie, teroriștii și ostaticii au fost transportați la aeroportul Fürstenfeldbruck, sub pretextul unui plan de evacuare spre Cairo. Însă, operațiunea de salvare a poliției germane a eșuat catastrofal. În schimbul de focuri care a urmat, toți cei 11 ostatici israelieni au fost uciși, împreună cu cinci dintre teroriști și un polițist german.

Eșecul Operațiunii de Salvare și Impactul Global

Operațiunea de salvare a fost un eșec monumental, cauzând nu doar pierderi de vieți omenești, ci și o pierdere de prestigiu pentru autoritățile germane. Lipsa de experiență a forțelor de ordine germane în fața unor astfel de situații a fost evidențiată clar, iar acest eveniment tragic a scos în prim-plan necesitatea unor măsuri mai stricte de securitate la nivel internațional.
Acest atentat a schimbat pentru totdeauna modul în care sunt organizate evenimentele sportive internaționale. Jocurile Olimpice, care anterior se desfășurau într-o atmosferă de sărbătoare și pace, au devenit acum o țintă pentru grupările extremiste care urmăreau să-și promoveze cauza prin violență și teroare. Atentatul de la München a marcat începutul unei epoci în care siguranța și securitatea au devenit priorități centrale la evenimentele internaționale majore.

Legislații împotriva terorismului

Atentantul de la München  a avut un impact puternic asupra legislațiilor statale împotriva terorismului. Astfel,  președintele Richard Nixon a înființat o comisie denumită „Bureau of Counterterrorism” în 1972, unde s-au proiectat primele măsuri legislative pentru combaterea terorismului. O lege de interpretare nu a apărut la acel moment. Ulterior, după atacul asupra ambasadei Iranului din Regatul Unit, din 1980, administrația Reagan a modificat „Bureau of Counterterrorism” în „Office of the Coordinator for Counterterrorism”. Acest birou a funcționat fără o lege propriu-zisă, până în 1994, când a apărut  legea „103-236” prin care era definit rolul acestui birou. Definiția terorismului a fost dată prin legea „105-277”, care prezenta și faptul că, coordonatorul acestui departament era numit de președinte.
În Regatul Unit, după atacul din 1980, legea privind definirea și combaterea terorismului a apărut în 2000, cu un act de includere a terorismului drept infracțiune în 1998. Prin legea din 2000, terorismul era definit drept: „Orice modalitate de intimidare a guvernului, organizațiilor internaționale și opiniei publice în scopuri politice, religioase și militare”.

Reacții și Consecințe

Atentatul de la München a avut un impact global. Comunitatea internațională a fost șocată de violența incidentului și de ineficiența autorităților germane în gestionarea crizei. Jocurile Olimpice au fost suspendate pentru o zi în semn de doliu, dar au continuat în zilele următoare, o decizie care a stârnit controverse.
În Israel, reacțiile au fost de profundă durere și indignare. Guvernul israelian, condus de Golda Meir, a decis să lanseze „Operațiunea Mânia lui Dumnezeu” – o acțiune secretă de asasinare a celor responsabili de planificarea și executarea atentatului. Mossadul, serviciul secret israelian, a desfășurat o serie de operațiuni de-a lungul anilor, vânând și eliminând liderii grupării „Septembrie Negru” și alte persoane implicate.

Moștenirea atentatului de la München

Atentatul de la München din 1972 rămâne un simbol al vulnerabilității umane în fața violenței politice. Evenimentele acelei zile au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile terorismului internațional și au schimbat fundamental măsurile de securitate la evenimentele publice de mare anvergură.
Începând de atunci, măsurile de securitate la Jocurile Olimpice și la alte competiții internaționale au devenit mult mai stricte. În plus, atacul a subliniat necesitatea unei cooperări internaționale mai strânse în combaterea terorismului. Tragedia de la München continuă să fie comemorată, atât în Israel, cât și în întreaga lume, ca un memento dureros al prețului pe care îl poate avea violența politică asupra vieților nevinovate și asupra idealurilor păcii și colaborării internaționale promovate de Jocurile Olimpice.

Bibliografie

Legislație

https://www.legislation.gov.uk/ukpga/2000/11/section/1

https://www.supremecourt.gov/DocketPDF/21/21-1496/252404/20230118094953662_No.%2021-1496_Brief.pdf

https://www.justice.gov/archive/ll/what_is_the_patriot_act.pdf

Articole de analiză

https://www.britannica.com/event/Munich-Massacre

https://www.theguardian.com/world/munich-massacre

https://www.npr.org/2022/09/04/1116641214/munich-olympics-massacre-hostage-terrorism-israel-germany