Context
La 1 septembrie 2024, Polonia a comemorat 85 de ani de la invazia Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, care au provocat un alt conflict mondial. În România, începutul celui De-al Doilea Război Mondial este marcat intermediul unei conferințe organizată la sediul Casei Schiller din București, la orele 18.
Un subiect istoriografic de mari proporții
Istoriografia celui De-al Doilea Război Mondial este fără îndoială de mari proporții, cu multe analize realizate de istorici și cercetători cunoscuți atât în România, cât și peste hotare. Provocarea este reprezentată de noile perspective de analiză și în ce măsură o nouă cercetare mai poate contribui la formularea unor noi perspective despre al Doilea Război Mondial. Principalele analize se concentrează pe participarea României în interiorul axei militare și există inclusiv o analiză care prezintă România drept aliatul uitat al Germaniei naziste: „Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and his Regime, Romania 1940-1944”.
În cadrul istoriografiei, subiectul tranziției poloneze la începutul conflictului, prin România, către vest, a devenit un subiect important pentru cercetători, care au încercat să determine dacă acordarea dreptului de tranzit a contribuit sau nu la asasinarea lui Armand Călinescu, Primul Ministru al României, de către un comando legionar. Repercursiunile pentru acest eveniment au fost sângeroase legiune, dar în mai mare măsură, asasinatul a determinat un război civil între regim și legiune. O altă întrebare care reiese din tranzitul polonez prin România, se referă la atitudinea Germaniei naziste față de România, care a permis guvernului polonez să folosească un teritoriu neutru pentru tranzitare. Mai mult decât atât, apare și problema minorităților naționale, întrucât regimul nazist a justificat atacul drept un mijloc de protecție al minorităților, care au fost supuse unei agresiune nejustificate a poloniei. Uniunea Sovietică a acționat din același principiu, fără o justificare.Prin urmare, asistăm la o utilizare a protecție minorităților naționale, care nu exista în noțiunea de drept internațional pentru a justifica a agresiune militară.
La aceste întrebări vor încerca să răspundă Dr. Constantin Corneanu, istoric, președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu, Dr. Alin Spânu, istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București și Dr. Ion Constantin – istoric, cercetător asociat la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.
RADOR – Alexandru Eduard Balaci
