După ce ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat că „toate posibilitățile sunt deschise” în conflictul cu Israelul, inclusiv cea a războiului, potrivit agenției de presă iraniene Fars, Teheranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra Israelului, anunță Newsweek. Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a condamnat „extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, cu escaladare după escaladare” și a cerut oprirea imediată a ostilităților, citează The Jerusalem Post. Atacul iranian reprezintă o provocare majoră pentru obiectivul administrației președintelui Joe Biden privind politica sa din Orientul Mijlociu, și anume de a împiedica transformarea conflictului Israel-Hamas într-un război regional, comentează Reuters. În Statele Unite, ca și în Israel, mulți se tem de un impas, notează The New York Times. Un înalt oficial american, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru The Times of Israel că, „deşi administrația Biden înțelege și acceptă ceea ce Israelul încearcă să realizeze, Washingtonul se teme că armata israeliană „va rămâne blocată în Liban sau va fi determinată să-și extindă misiunea ulterior”. „După seria de lovituri pe care organizația Hezbollah le-a suferit în ultimele două săptămâni, este rezonabil să credem că forța sa de atac împotriva Israelului a fost redusă considerabil”, notează Ha’Aretz. Statul evreu „intră acum într-o nouă fază a conflictului, care ar putea fi mai dificilă, crede The Wall Street Journal. Israelul „a pus capăt unei perioade de optsprezece ani de ocupare a sudului Libanului, în 2000, după ani de atacuri ale Hezbollah”, amintește The Wall Street Journal.
La Bruxelles, Mark Rutte a preluat de la Jens Stoltenberg conducerea NATO, anunță The Washington Post. Fostul premier de la Amsterdam moștenește o organizație care a devenit compactă după invazia rusă în Ucraina, dar care trebuie să găsească acum o cale pentru a ajunge la o masă a păcii, cu un ochi îndreptat și spre Orientul Mijlociu, aflat în flăcări, notează Il Fatto Quotidiano. Misiunea fostului premier olandez este una dificilă, urmând a se confrunta cu cea mai grea dintre problemele geopolitice – niște alegeri americane care s-ar putea dovedi un moment crucial pentru alianța occidentală, o alianță care, de la sfârșitul Războiului Rece, s-a aflat la temelia păcii și securității în Europa, scrie Politico. În plus, traiectoria în vederea unei alianțe transatlantice sustenabile și eficiente este foarte clară, iar pentru secretarul general Rutte va fi extrem de important să pledeze pentru o creștere urgentă a bugetului european de apărare, căci Statele Unite nu pot face totul și, mai devreme sau mai târziu, vor fi nevoite să se concentreze pe o alianță în sudul Asiei și în zona Pacificului, analizează Politico.
La sfârşitul săptămânii trecute, Austria s-a alăturat unei liste deja lungi de țări ale Uniunii Europene în care extrema dreaptă radicală a câștigat alegerile și, dacă includem țările în care s-au clasat pe locul al doilea, avem 8 țări în 12 alegeri organizate în ultimul an, scrie Diario de Noticias. Formațiunea austriacă FPÖ a mobilizat alegători frustrați și și-a alimentat sau consolidat viziunea sumbră asupra lumii prin intermediul rețelelor sociale și al propagandei electorale, menționează El Munco. Austria dezlănțuie în UE teama de un front pro-rus care amenință ajutoarele pentru Ucraina, după ce Bruxelles-ul s-a trezit șocat, după victoria incontestabilă a partidului de extremă dreapta FPÖ, adugă La Razon. Partidul Popular European austriac se confruntă acum cu dilema dacă să fie sau nu de acord cu extrema dreaptă, dar nu toate formațiunile de centru-dreapta europene au ales să izoleze partidele considerate populiste, altele nu au ezitat să facă înțelegeri cu ele, precum, de exemplu, în Finlanda, unde partidul conservator al Adevăraților Finlandezi a intrat în guvern cu 7 portofolii, detaliază La Razon.
La Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea întâlnire în aşa-numitul format Ramstein, din Germania, care va fi una specială, se va desfăşura pe 12 octombrie, la nivel de șefi de stat și va fi prezidată de liderul american Joe Biden, informează Korespondent. În același timp, miniștrii de externe ai ţărilor G7 au făcut o declarație comună în care au confirmat că nu vor recunoaște niciodată anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia, reține Korespondent. Între timp, NATO și-a sporit zborurile de supraveghere deasupra României, cu aeronave AWACS, pentru a-și consolida prezența în regiune și pentru a monitoriza activitatea militară rusă în apropierea graniței, notează Defence Journal. Activitatea de vigilență sporită, recomandată de comandantul Comandamentului Forțelor Comune din Napoli și aprobată de Comandantul Suprem Aliat Europa, va sprijini prezența consolidată a Alianței în regiune și va monitoriza activitatea militară rusă. De asemenea, va consolida capacitatea României de a răspunde la creșterea activității aeriene din vecinătatea frontierei sale, detaliază Defence Journal și amintește că, din februarie 2022, avioanele AWACS ale NATO au efectuat patrule regulate în estul Europei și în regiunea Mării Baltice, pentru a urmări avioanele de război rusești în apropierea granițelor NATO.
O competiție acerbă este în desfășurare pentru a defini o nouă eră în relațiile internaționale, constată secretarul american de stat Antony Blinken, într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul ‘Strategia de reînnoire a Americii – Reconstruirea leadership-ului pentru o lume nouă’. ‘Un număr mic de țări – în principal Rusia, plus Iranul și Coreea de Nord, precum și China – sunt hotărâte să modifice principiile de bază ale sistemului internațional’, scrie Blinken în analiza sa din Foreign Affairs și continuă: ‘În timp ce formele lor de guvernare, ideologii, interese și capacități diferă, toate aceste puteri revizioniste doresc să consolideze guvernarea autocratică în țară și să-și afirme sfere de influență în străinătate. Toți doresc să rezolve disputele teritoriale prin constrângere sau forță și să armeze dependența economică și energetică a altor țări. Și toți caută să erodeze bazele puterii Statelor Unite: superioritatea militară și tehnologică, moneda dominantă și rețeaua sa de neegalat de alianțe și parteneriate. Deși aceste țări nu sunt o axă, iar administrația a fost clar că nu urmărește o confruntare, alegerile pe care aceste puteri revizioniste le fac ne arată că trebuie să acționăm decisiv pentru a preveni acest rezultat’, crede Blinken. ‘Dacă America vrea să-și protejeze securitatea și să creeze oportunități pentru poporul său, trebuie să fie alături de cei care au o miză într-o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă și să le facă față celor care amenință lumea. Alegerile pe care le fac Statele Unite în a doua jumătate a acestui deceniu decisiv vor determina dacă acest moment de încercare rămâne un timp pentru reînnoire sau o întoarcere într-o perioadă de regres și dacă Washingtonul și aliații săi vor continua să învingă forțele revizionismului sau vor permite ca viziunea acestora să definească secolul al XXI-lea’, conchide Blinken în Foreign Affairs.
Cristina Zaharia, RADOR
