“Războiul regional este deja o realitate în Orientul Mijlociu”, opinează publicația braziliană Folha Online. „Atacul Iranului asupra Israelului, care se confruntă cu Hezbollah, deschide cutia Pandorei iar escaladarea ciocnirilor va fi plătită de întreaga lume”. Uciderea de către Israel a liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, „a pus Iranul la zid”. Teheranul „nu a reacţionat la execuția rușinoasă a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, care era oaspetele noului președinte al țării, în luna iulie. Acum, „ayatollahii își văd principalul reprezentant – Hezbollah – suferind aproape singur. Acest calcul a ghidat atacul din 1 octombrie împotriva Israelului, în care 181 de rachete balistice au căzut asupra unor obiective militare. Numeric a fost mai mic decât acțiunea din luna aprilie, dar mai puternic” . Operațiunea de interceptare a rachetelor iraniene „a avut succes, cu ajutorul americanilor din Marea Roșie și al iordanienilor. Este un semn al alianțelor care ar putea fi pe viitor, deoarece ideea unui război limitat este deja superfluă. Reacția Israelului va determina următoarelor capitole. Acest lucru îi privește pe toţi, inclusiv piața globală a petrolului. Dacă Golful Persic va fi incendiat de conflicte, escaladarea lentă și sigură va prezenta o factură a fi plătită de întreaga lume”, comentează Folha Online.
Președintele american “lasă deschisă posibilitatea unor atacuri ale Israelului asupra rezervelor de petrol ale Iranului”, notează CNN. Întrebat dacă ar susţine atacuri ale Israelului asupra rezervelor petroliere ale Iranului, ca ripostă la atacul masiv cu rachete lansat marţi de Teheran asupra Israelului, Joe Biden a lăsat deschisă această posibilitate, afirmând: „Suntem în discuţii pe această temă, dar nu se va întâmpla nimic astăzi. Vom discuta despre asta mai târziu”. Miercuri, Joe Biden a clarificat faptul că nu susţine un atac israelian asupra centrelor nucleare iraniene. Preşedintele a refuzat să precizeze ce sancţiuni analizează SUA împotriva Iranului.
Aflat în prima vizită la Kiev după preluarea mandatului de secretar general NATO, Mark Rutte a subliniat că „sprijinirea Ucrainei este o investiție în securitatea europeană, iar costurile de a ajuta Kievul sunt mai mici decât costurile posibile care ar fi suportate în cazul unei victorii ruse”, notează Rai News. „Ucraina este mai aproape de NATO ca niciodată și vom continua pe această cale până când veți deveni membri ai Alianței”, a spus Rutte, la Kiev. În paralel cu ajutorul primit din străinătate, Ucraina își continuă eforturile de a extinde producția internă de echipamente militare importante și de a-și menține avantajul asupra dronelor față de Rusia. Președintele ucrainean a declarat că firmele ucrainene pot produce în prezent patru milioane de drone pe an. Zelenski a mai declarat că Ucraina este capabilă să producă 15 sisteme de artilerie cu propulsie „Bohdan” pe lună și că recent a efectuat cu succes un test de zbor al unei rachete balistice nespecificate, produse în Ucraina.
După cum notează Politico, secretarul general NATO a susținut că dreptul Ucrainei la autoapărare „nu se oprește la frontieră. Rusia continuă acest război ilegal, ceea ce înseamnă că țintirea avioanelor de luptă și a rachetelor rusești înainte să fie folosite împotriva infrastructurii civile ucrainene poate salva vieți”. “Sprijinul lui Mark Rutte pentru Kiev în această problemă vine înaintea unui summit crucial din 12 octombrie, care va fi condus de președintele american și îi va include pe toți ceilalți lideri care susțin Ucraina, în așa-numitul format Ramstein. Washingtonul a fost presat să ridice restricțiile privind utilizarea armamentului său în adâncul teritoriului rusesc înainte de o iarnă grea pentru Ucraina, unde majoritatea infrastructurilor energetice vor fi probabil vizate de Rusia.
Bruxelles-ul dă în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene Ungaria, care deţine preşedinţia Consiliului UE până pe 31 decembrie, pentru așa-numita Lege a suveranității, informează France24. Această lege, care prevede pedepse cu închisoarea, creează o autoritate de supraveghere menită să prevină „imixtiunea străină” în procesul electoral și „să protejeze suveranitatea” țării. “ONG-uri și detractorii lui Viktor Orban văd această lege ca pe o nouă ofensivă care vizează contracararea opoziţiei”. În februarie, Comisia Europeană și-a exprimat „îngrijorările serioase” pe această temă și a deschis o procedură de infringement împotriva Ungariei, cu o scrisoare de notificare oficială pentru încălcări ale legislației UE. Budapesta acuză în mod regulat Bruxelles-ul și „diverse organizații străine”, în special americane, că „distribuie miliarde de euro” opoziției pentru a „influența decizia alegătorilor”.
Pe aceeași temă a influențării procesului electoral, poliţia din Republica Moldova acuză forţe pro-Kremlin de un complot pentru cumpărare de voturi la apropiatele alegeri, scrie Reuters. „Forţe pro-Kremlin se amestecă în apropiatele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova oferind bani unui număr mare de alegători, într-un complot de amploare pentru a deturna eforturile Chişinăului vizând relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană, a anunţat poliţia moldoveană. Şeful ei, Viorel Cernăuţeanu, a declarat că peste 130.000 de moldoveni au fost mituiţi de o reţea administrată din Rusia, pentru a vota împotrivă la referendum şi în favoarea candidaţilor apropiaţi Rusiei, în ceea ce chestorul Cernăuţeanu a calificat drept ’un atac direct şi fără precedent’”. Potrivit acestuia, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferaţi doar în septembrie în conturi ce au fost deschise la banca rusă Promsviazbank. „Cel mai vocal opozant al aderării la UE, omul de afaceri prorus Ilan Şor – condamnat în absenţă în 2023 pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din băncile moldovene – a oferit în septembrie bani oricui ar vota la referendum împotriva integrării europene”, amintește Reuters.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
