”7 octombrie: un an de la coborârea în infern în Orientul Mijlociu”, titrează Le Figaro, detaliind că ”la un an de la cel mai teribil atac terorist pe care l-a trăit Israelul vreodată, țara este în război pe cinci fronturi, Cisiordania și Fâșia Gaza sunt în flăcări, iar regiunea este pe marginea prăpastiei”. După ”invazia brutală”, în care oameni înarmați ai Hamas au atacat baze ale armatei și comunități civile israeliene, ucigând 1.200 de oameni și luând ostatici alți 250”, Israelul a ripostat, iar luptele care au urmat – împotriva Hamas în Gaza, apoi a Hezbollahului din Liban și a forțelor iraniene – au arătat ”ostilitatea agresivă” din regiune, observă USA Today, adăugând că lumea se întreabă cât de mult s-ar mai putea extinde acest război care a dus Israelul în pragul unei confruntări totale cu Iranul. Deși sursele nu converg cu privire la numărul de decese, cel mai mult au avut de suferit civilii palestinieni din Gaza. Astfel, în ultimul an, cel puțin 41.788 de palestinieni au murit și 96.794 au fost răniți, după cum relatează Reuters, citând ministerul sănătăţii din enclava palestiniană. În plus, aproape 2.000 de libanezi au fost uciși, iar peste 1,2 milioane au fost strămutați în urma atacurilor israeliene asupra Libanului, după cum relatează tot Reuters, citând oficiali libanezi. Și în Israel, ”pe zi ce trece, atmosfera pare să fie din ce în ce mai sumbră”, constată agenția italiană Ansa. În cele 12 luni care au trecut de la atacul din 7 octombrie și în care ”Israelul și restul lumii au văzut lucruri pe care nu şi le-ar fi putut imagina, israelienii s-au prăbușit, în ciuda rezistenței lor legendare. Ministerul Sănătăţii a fost nevoit să majoreze bugetul pentru îngrijiri psihiatrice şi acordarea de asistenţă populaţiei aflate în stare de şoc. În țară nu a existat niciodată un consum de medicamente psihotrope atât de mare precum cel din ultimul an. Economia este pe minus, turismul nu mai există, tinerii sunt în batalioanele care luptă în Gaza și la granița cu Libanul, iar bărbaţii de peste treizeci de ani au fost rechemați şi ei la arme”, mai scrie agenția italiană.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au dus în acest weekend la un schimb dur de replici între președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul israelian Benjamin Netanyahu, după cum remarcă Le Monde. Sâmbătă, Macron a cerut altor țări să nu mai livreze armament Israelului pentru războiul purtat de această țară în Fâșia Gaza și și-a exprimat totodată temerea că și civilii din Liban ar putea avea aceeași soartă ca palestinienii, notează Washington Post, observând că aluziile președintelui francez par a avea ca țintă Statele Unite, țara care este de departe cel mai mare furnizor de arme al Israelului. La rândul lui, Netanyahu a răspuns cu un ”atac vehement” și o ”indignare nediplomatică”, după cum remarcă Les Echos, transmițându-i „președintelui Macron și altor lideri care au cerut încetarea livrărilor de arme către Israel, să le fie rușine”. Ulterior, Palatul Elysee a precizat, într-un comunicat, că Franța este „prietenul infailibil” al Israelului, iar cuvintele lui Benjamin Netanyahu sunt „excesive” şi nu au legătură cu prietenia dintre Franţa şi Israel.
Pe frontul ucrainean, Rusia pare a fi ”strangulată în Marea Neagră”, unde poartă ”un război naval teribil, care îi zădărnicește ambițiile de mare putere”, consideră revista americană The Conversation. ”Conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina s-a desfășurat în mare parte pe uscat și în aer. Este un război terestru greu disputat, istovitor, însoțit de atacurile aeriene brutale ale Rusiei asupra infrastructurii civile și de un răspuns lent, dar în creștere, ucrainean. Dar un punct de interes mai puțin analizat, însă vital al războiului, este și cel maritim. Acolo, o competiție pentru controlul Mării Negre dezvăluie o Rusie învinsă în mod uluitor” constată The Conversation, comentând că ”această pierdere poate avea consecințe de amploare. Nu numai că limitează capacitatea Moscovei de a proiecta putere pe tot globul, prin mijloace navale, dar a avut ca rezultat și o cooperare crescândă a Rusiei cu China, în cadrul căreia Moscova devine un partener junior pentru Beijing, în apele transteritoriale”. ”Cucerirea de către Rusia a Peninsulei Crimeea în 2014 i-a permis acesteia să controleze portul Sevastopol, iar apele teritoriale ale Ucrainei au devenit de facto ape teritoriale ale Rusiei”. Însă ”acțiunile Rusiei au fost zădărnicite de colaborarea României, Bulgariei și Turciei pentru a permite trecerea navelor de marfă prin apele lor teritoriale, apoi prin Bosfor în Marea Mediterană”, mai scrie The Conversation.
Pe plan european, mai mulți lideri europeni importanți ai extremei-drepte au participat duminică la un miting al partidului italian Liga în nordul Italiei. Matteo Salvini, care conduce Liga și este, de asemenea, viceprim-ministru al Italiei, a fost însoțit de invitatul său cel mai așteptat, premierul ungar Viktor Orbán. Liderul olandez al extremei drepte Geert Wilders a fost de asemenea prezent, la fel ca Marlene Svazek din Partidul Libertății FPO, care tocmai a câștigat alegerile din Austria, notează Euronews. Prezenţa premierului ungar Viktor Orbán la întâlnirea partidului Liga, participarea patrioților ungari, austrieci, spanioli, portughezi, cehi și americani demonstrează că mișcarea internațională a patrioţilor a prins contur, a declarat Matteo Salvini pentru Agenţia de presă MTI, în timp ce o altă publicația ungară Magyar Nemzet titrează că ”Familia de partide Patrioți pentru Europa se extinde”. Doi politicieni polonezi s-au alăturat grupului din Parlamentul European numit Patrioți pentru Europa, care are acum 86 de reprezentanți, detaliază Magyar Nemzet.
În România, în schimb, ”instanța supremă elimină candidatul extremei drepte din cursa prezidențială”, titrează Reuters. ”Aproape 20 de politicieni s-au înscris oficial în cursă, iar sondajele de opinie arată că preferințele alegătorilor sunt foarte fragmentate. Printre candidaţi se numără și Diana Şoşoacă, liderul SOS România, un mic partid de opoziție eurosceptic ultranaționalist, care a obținut în mod surprinzător două locuri în Parlamentul European la alegerile din iunie”, scrie agenția britanică de știri, explicând că: reunită sâmbătă pentru a discuta contestațiile legale depuse împotriva a șase candidaturi, Curtea Constituțională a României a respins contestațiile împotriva a cinci candidaturi, dar le-a acceptat pe cele împotriva Dianei Şoşoacă, fără a-și motiva, încă, decizia. Însă eliminarea de pe liste a ”politicianului pro-rus de extremă dreaptă”, cum o cataloghează Reuters pe Diana Șoșoacă, a ”provocat îngrijorări cu privire la valorile democratice, formulate de candidați din întreg spectrul politic”, mai remarcă agenția britanică de știri.
RADOR – Carolina Ciulu
