NEUE ZÜRCHER ZEITUNG (Elveţia), 11 octombrie 2024 – Astfel Şoşoacă se găseşte fără să vrea în centrul unei dezbateri despre statul de drept, separarea puterilor, respectiv despre cât de potrivite sunt mijloacele juridice pentru a lupta cu forţele politice radicale.
România se află într-un an superelectoral anunţat în iunie de alegerile europene şi locale. La 1 decembrie se va alege un nou Parlament, iar la sfârşitul săptămânii precedente şi ulterioare se vor desfăşura cele două runde ale alegerilor prezidenţiale, la care va participa şi Şoşoacă în calitate de candidat.
Însă Curtea Constituţională a respins de curând participarea extremistei la cursa pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Sondajele cele mai recente îi acordau în jur de 12 procente. Şanse de succes nu avea niciodată. Însă este deosebit de relevant pentru succesorul lui Klaus Iohannis cui îşi vor da votul susţinătorii ei.
Judecătorii din CCR îşi motivează decizia referindu-se la jurământul de credinţă care urmează să fie rostit de preşedintele statului. Afirmaţiile publice ale lui Şoşoacă şi obiectivele sale politice nu se potrivesc cu prevederile Constituţiei. Acesta este motivul care face să nu fie aptă pentru această funcţie. Cererea explicită a lui Şoşoacă constă în ieşirea din UE şi NATO. Integrarea în Occident este stabilită de Constituţie şi constituie o garanţie a valorilor fundamentale democratice ale unui stat de drept.
Şoşoacă a subliniat după decizia CCR şi valorile pe care le reprezintă. În cadrul unei apariţii de 6 ore pe Facebook a ridicat în slăvi mişcarea legionară fascistă din perioada interbelică. A susţinut că în uciderea liderului mişcării s-ar afla aceeaşi putere a evreilor care a comandat şi descalificarea sa.
Extremista se bucură evident de o susţinere directă slabă. Cu toate acestea decizia CCR este criticată vehement şi de adversarii ei politici, servind chiar şi drept paravan pentru destrămarea marii coaliţii de guvernare a social-democraţilor şi conservatorilor.
În opinia politicianului Ioan Stanomir de la Universitatea din Bucureşti „excluderea unui candidat face parte, aidoma interdicţiei unui partid, din privilegiile Curţii Supreme pentru apărarea Constituţiei”. Însă până acum acest drept a fost aplicat doar în cazul unor erori de procedură, cum ar fi neanunţarea la timp a unei candidaturi.
Faptul că decizia a fost luată în urma unor chestiuni legate de conţinut, constituie o noutate şi cu atât mai mult motivaţia judecătorilor trebuie să fie mai solidă. Stanomir lasă deschis dacă argumentarea privind integrarea occidentală a României este o revendicare suficientă.
Criticii se tem că decizia CCR va constitui un precedent. În acest sens, principalul motiv îl constituie neîncrederea faţă de independenţa justiţiei în România. Dintre judecătorii CCR, patru din cei cinci care au fost de acord cu sentinţa au fost numiţi de social-democraţi (PSD).
Un guvern PSD anterior a introdus în urmă cu câţiva ani reforme care au extins puternic influenţa politică a Executivului asupra Judicativului. În anumite perioade România era cotată, lângă Ungaria şi Polonia, drept al treilea stat-problemă al UE.
Campania electorală întreţine în continuare dezbaterea. Nicolae Ciucă, şeful partenerului mai mic din guvern, a declarat din cauza problemei ivite ieşirea din coaliţie. Decizia CCR pune un mare semn de întrebare privind statul de drept. Abuzul de putere şi comportamentul ca partid-stat sunt în ADN-ul PSD.
Multe cadre ale partidului comunist au găsit după prăbuşirea regimului o nouă patrie la social-democraţi.
Cu toate acestea partidul conservator al lui Ciucă a luat poziţie faţă de reformele structurilor clienteliste de putere din ţară. Pentru că şi acesta are de profitat.
„Probabil că CCR a procedat conform competenţelor sale”, afirmă politologul Stanomir. „În cazul unei asemenea decizii credibilitatea Curţii şi statului are o mare importanţă. Şi tocmai de aceea, din păcate, lucrurile nu merg bine pentru noi”.
(Autor: Volker Pabst)
https://www.nzz.ch/international/kontroverses-urteil-in-rumaenien-machtmissbrauch-oder-schutz-der-demokratie-ld.1851949
Traducerea: Imola Stănescu/RADOR RADIO ROMANIA
