Corina Angela Chiriac s-a născut pe 26 octombrie 1949, la Bucureşti. Tatăl său, apreciatul compozitor Mircea Chiriac (1919-1994), era profesor de armonie şi contrapunct la catedra de compoziţie şi dirijat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), profesoară de pian la acelaşi Conservator.
Se înscrie, în anul 1955, la Şcoala de muzică nr.1 din Bucureşti, unde studiază vioara, în principal, şi pianul, timp de 6 ani, avându-l ca profesor pe George Manoliu.
A urmat cursurile liceale la Liceul Special de Muzică nr.1 din Bucureşti, clasa de vioară, sub îndrumarea unor prestigioase nume ale muzicii româneşti, iar clasa a XII-a la Liceul Sf. Sava, absolvită cu diploma de bacalaureat, în anul 1967.
În anul 1965 debutează radiofonic la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa” din Bucureşti, în cadrul concursului „Debuturi”, unde obţine premiul de popularitate pentru cel mai tânăr concurent, cu două compoziţii proprii – “Plouă” şi “Iubeşte viaţa” şi cu melodia “Pe valea Prahovei” de George Grigoriu.
Între anii 1967 şi 1972 parcurge studiile superioare la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, la clasa de actorie, avându-i printre profeori pe Constantin Moruzan, Mihai Mereuţă, Mony Gellelter şi Adriana Piteşteanu, iar Diploma de Stat este obţinută cu rolul Baba Rada-Zâna Lacului din feeria poetului şi dramaturgului V. Alecsandri “Sînziana şi Pepelea“, în regia lui Alexandru Tocilescu.
Corina Chiriac a făcut parte din generaţie cu alţi actori de succes precum George Mihăiţă, Florin Zamfirescu, Gelu Colceag, Tamara Creţulescu sau Mircea Diaconu.
În 1967 debutează la Teatrul de comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa “Sfântul”, de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. Pe perioada studenţiei joacă la Teatrele Cassandra, Comedia şi Giuleşti, în piese de teatru precum „Sfântul”, “Căsătoria” sau “Platonov”.
Începând din anul 1967 până în 1970, Corina face parte din echipa de studenţi actori care fac figuraţie şi la studiourile de la Buftea şi la TVR.
În perioada 1968-1970 apare în interpretări muzical-literare în cadrul clubului de presă al Casei de cultură a studenţilor Grigore Preoteasa care îi aduc primele cronici favorabile în presa vremii.
În anul 1970 debutează la concursul TV „Steaua fără nume”, cu melodiile “Valurile Dunării”, o arie din opereta “My Fair Lady” şi piesa din repertoriul francez “Il est mort le soleil”.
În mai 1970 obţine Premiul I al Juriului şi Premiul I al Publicului, la cea de-a IV-a ediţie a “Concertului Speranţelor” din Bucureşti.
Debutul său internaţional se produce în perioada 16-25 august 1970 la “Zilele culturii române” în Polonia, unde a participat alături de artişti precum Constanţa Cîmpeanu, Irina Loghin şi Dorin Anastasiu.
În perioada 2 – 6 martie 1971 reprezintă România la a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov, unde obţine din partea juriului internaţional “Cerbul de bronz” (Locul III), intrepretând melodiile “Inimă nu fi de piatră”, de Edmond Deda şi “Va veni o clipă”, de Paul Urmuzescu.
În anul 1972 primeşte un rol secundar în primul serial de televiziune produs în România, “Muşatinii”, realizat de Sorana Coroamă Stanca dupa trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Participă pentru prima oară la Festivalul naţional de muzică uşoară “Mamaia” la ediţia 1972 (25 – 27 iulie) cu melodiile “Cine spune că-i uşor ?” (Paul Mihăescu/Fred Firea) cu care obţine Menţiune, „A-ntinerit romanţa” (Aurel Giroveanu/Felea) – care obţine Premiul III, “Pasăre de apă” (Radu Şerban/Gh. Vâlcu), “Chemare” (Liviu Marcovici
/Daniella Caurea), “Dulcele târg al ieşilor” (Richard Stein/M. Djentenirov) – Menţiune.
Dealtfel Între anii 1972 şi 1988, Corina Chiriac participă la toate ediţiile Festivalului de la Mamaia. Tot în anul 1972 începe şi colaborarea cu Radio Vacanţa.
În august 1972 are loc, la cinematograful “Patria” din Bucureşti, premiera filmului “Aventuri la Marea Neagră” în regia lui Savel Stiopul, în care Corina interpretează rolul principal feminin, jucând alături de Florin Piersic.
În anul 1974 este admisă prin concurs la Teatrul Giuleşti, ca actriţă, iar în anul 1975 participă ca tânăr solist vocal la trei Festivaluri Internaţionale: în iunie – “Orfeul de Aur” Bulgaria – unde obţine Diploma de onoare, în august – Festivalul de la Sopot – Polonia – unde obţine Premiul 1 cu “Privighetoarea de Chihlimbar”, iar în septembrie – Festivalul de la Dresda – unde obţine Premiul III.
În anul 1976 participă la Festivalul Internaţional Lira Bratislavei, la care obţine diploma de onoare.
Un an mai târziu reprezintă România la Friedrich Stadt Palast, una dintre cele mai reprezentative săli de concert din Berlin în cadrul spectacolului „Heiss und Kalt”.
În 1979 reprezintă România la Festivalul Internaţional de filme de televiziune cu primul recital color al TVR “Eu sunt Corina “ în regia Sandei Balaban, producător fiind regretatul Tudor Vornicu.
Între anii 1989-1994 artista se stabileşte temporar în SUA unde concertează dar frecventează şi diferite şcoli pentru reorientarea sa profesională.
În anul 1991, Federaţia internaţională de organizare a festivalurilor, prin preşedintele său profesorul Armando Moreno, îi conferă artistei Diploma şi Medalia de Onoare pentru 20 de ani de activitate artistică internaţională.
În anul 1992 se căsătoreşte cu Virgil Anastasiu, un om de afaceri cu dublă cetăţenie româno-americană, însă cei doi divorţrază în anul 1996.
Solista revine în ţară în anul 1994 pentru a fi alături de tatăl său grav bolnav, însă acesta se stinge din viaţă în 1 decembrie 1994. Corina Chiriac hotărăşte să rămână definitiv în România.
În anul 1995, artista reia activitatea de solist vocal la posturi de televiziune româneşti, activând şi ca producător de talk-show-uri, sau emisiuni matinale la TVR, Tele 7 abc, ProTV şi posturi de radio – Radio Total şi Radio România Cultural.
În anul 1998 este ales expert asociat al Comisiei Naţionale UNESCO România precum şi membră al clubului UNESCO alături de alte personalităţi artistice, medicale, literare.
În luna octombrie 1999 participă alături de solista Maria Butaciu la un turneu artistic, ale căror venituri au fost donate Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, gest pentru care Înaltpreasfinţitul Mitropolit Serafim Joantă, acordă artistei, în ianuarie 2000 o “Grămată de Ctitor “ alături de o medalie.
În anul 2003, Casa de discuri Electrecord produce vol. 1 din cele mai frumoase melodii româneşti de muzică uşoară ale solistei Corina Chiriac , precum şi un dublu album CD intitulat “Bucureştii de altădată”, cuprinzând parte dintre cele mai frumoase lucrări simfonice româneşti ale regretatului compozitor şi profesor de armonie şi contrapunct care a fost Mircea Chiriac.
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Corina Chiriac, la 10 decembrie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B – „Muzică”, „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.
În anul 2005 Corina Chiriac face o călătorie de peste 7 luni în Brazilia şi Argentina, unde definitivează nuvelele şi povestirile care fac parte din primul volum de literatură originală a artistei, intitulat “Buscando el Amor“, apărut în octombrie 2006.
Din anul 2008, a fost moderator al unei emisiuni duminicale de divertisment la postul Naţional TV – „Să v-amintiţi duminica”, iar din septembrie 2014, a realiza emisiunea „Opriți timpul!” pe acelaşi post TV.
În cadrul Festivalului „Cerbul de Aur” 2018, ediţie aniversară, Corina Chiriac a oferit publicului un remaracabil mini-recital, în cadrul Galei aniversare.
În anul 2020, Corina Chiriac a decis să se retragă din televiziune, după mai bine de 12 ani de activitate în acest domeniu.
