Alegătorii din Republica Moldova au votat în cadrul unor alegeri prezidențiale și al unui referendum cu privire la UE, într-un moment extrem de important, care poate accelera drumul acestei mici economii agricole spre aderarea la UE, după o serie de acuzații legate de un amestec al rușilor în alegeri, scrie US News & World Report. În contextul războiului din Ucraina, evenimentele au grăbit eforturile micii republici foste sovietice de ieșire din orbita Moscovei și de îmbarcare în lungul proces al negocierilor de aderare la UE, continuă publicația americană. Moldova și-a testat la urne rezistența în fața influenței ruse, titrează El Pais, iar Courrier International adaugă că războiul din Ucraina a plasat atât Moldova, cât și România în centrul jocului politic european. Alegerile din Moldova vor slăbi, în sfârșit, strânsoarea Rusiei asupra țării – întreabă Foreign Policy și asigură că, deși Kremlinul este disperat să readucă Moldova în sfera sa de influență, ingerința sa nu mai funcționează. Înaintea procesului electoral, în urma Summitului Consiliului European, forul comunitar a subliniat sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și pentru parcursul său de aderare, ca și angajamentul autorităților de la Chișinău față de procesul de reformă, pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării, transmite agenția de presă IPN. De asemenea, Consiliul European a condamnat manipularea persistentă a informațiilor străine și încercarea Rusiei de a submina alegerile democratice și opțiunea poporului moldovean pentru un viitor european prosper, stabil și pașnic, adaugă Jurnal.md.
Într-un format mai scurt decât fusese planificat inițial, președintele american Joe Biden a vizitat Berlinul pentru a consolida euro-atlantismul și legăturile cu Germania, dar și pentru a transmite un mesaj de sprijin pentru Ucraina, notează Diario de Noticias. La Berlin, Joe Biden a cerut statelor membre NATO să nu relaxeze sprijinul pentru Kiev, menționează CBS News. Biden și cei trei principali aliați ai săi europeni, președintele francz Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul britanic Keir Starmer s-au angajat să „își continue eforturile pentru garantarea unei păci juste și durabile, în baza dreptului internațional, inclusiv Carta Națiunilor Unite, precum și cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, adaugă Le Point.
Un subiect de mare îngrijorare pentru Ucraina este cel legat de trupele nord-coreene, după ce Phenianul a trimis un contingent de 1.500 de soldați din forțele speciale, pentru a-și sprijini aliatul rus, și alții ar trebui să urmeze, după cum a informat agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, citând serviciile de informaţii ale ţării, NIS. Pe măsură ce relațiile dintre Phenian și Seul s-au deteriorat, în ultimele luni, Coreea de Nord, posesoare de arme nucleare, s-a apropiat de Rusia, un vechi aliat al regimului nord-coreean, explică La Libre Belgique. Coreea de Sud acuză de mult timp Nordul că furnizează arme Rusiei pentru războiul său din Ucraina, ceea ce ar fi o încălcare a sancțiunilor impuse de ONU celor două țări. Sprijinul tot mai mare al Phenianului pentru războiul Moscovei în Ucraina reprezintă „o amenințare semnificativă la adresa securității nu numai a Seulului, ci și a comunității internaționale”, a subliniat biroul președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, citat de ziarul belgian.
În Rusia, președintele rus Vladimir Putin va reuni, între 22 și 24 octombrie, la un summit BRICS, aliați și parteneri ai săi, având drept scop să demonstreze puterea sa de conducător, în contrast cu ceea ce el numește eșecul eforturilor depuse de occidentali pentru a-l izola, după ce a invadat Ucraina, scrie Le Monde. La summitul BRICS, un bloc de țări emergente, sunt așteptați peste douăzeci de lideri străini, și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, la Kazan, pe malul fluviului Volga, reuniunea derulându-se pe fondul încheierii de către Moscova de alianțe strânse cu cei mai mari adversari ai Statelor Unite – China, Iranul și Coreea de Nord, și reușind în același timp să mențină parteneriate cu țări care rămân legate de Occident, comentează Le Monde.
Pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, Statele Unite și Germania, cei mai mari și mai necondiționați aliați ai Israelului la scară internațională, l-au îndemnat pe premierul Benyamin Netanyahu „să caute pacea”, după moartea liderului Hamas Yahya Sinwar, scrie El Periodico. O pace care, pentru cancelarul german Olaf Scholz presupune „o încetare a focului pentru Gaza și eliberarea ostaticilor Hamas” și care pentru președintele Joe Biden înseamnă evitarea unei noi „escaladări” în Liban, precizează ziarul spaniol. În plus, miniștrii apărării din G7 s-au întâlnit în weekend la Napoli, anunță Le Vif. Italia, care deține președinția rotativă a Grupului celor Șapte țări cele mai dezvoltate, a inclus pe agenda întâlnirii criza din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația securității din regiunea Asia-Pacific, operațiunile militare ale Israelului în Gaza și Liban, precum și riscul unui război regional mai larg aflându-se în centrul discuțiilor liderilor din Franța, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Italia și Regatul Unit, menționează Le Vif.
Departe de conflictele din Europa și din Orientul Mijlociu, Cuba face eforturi să își revină după ce a fost afectată grav de un blackout general, cauzat de o defecțiune neașteptată a celei mai mari centrale electrice de pe insulă, anunță La Stampa. Colapsul rețelei electrice din Cuba a lăsat insula în beznă și a paralizat economia, reprezentând totodată un risc politic pentru guvernul comunist, comentează The Washington Post. Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii din cauza embargoului și a înăspririi sancțiunilor impuse de SUA, din cauza unei politici ineficiente a guvernului comunist, analizează ziarul american și subliniază că penuria de alimente și de energie a silit sute de mii de cubanezi să emigreze, insula pierzând între 10% și 20% din populație în câțiva ani. În privința petrolului, Cuba depinde mult de Venezuela, dar țara sud-americană condusă de socialiști se confruntă cu propriile probleme energetice, astfel încât și-a redus livrările către insulă, detaliază Reuters și precizează că, în primele nouă luni ale acestui an, Cuba a primit zilnic numai câte 32600 barili de petrol – aproximativ jumătate din cantitatea livrată în aceeași perioadă din 2023.
Cristina Zaharia, RADOR