Deși marea majoritate a luptelor și victimelor sunt legate de Budapesta, Revoluția din 1956 a fost o performanţă remarcabilă a Ungariei care aparține nu numai Capitalei, nu doar Ungariei Trianonului, ci întregii națiuni maghiare, a subliniat şeful de Cabinet al premierului ungar, Gergely Gulyás, miercuri seara, la Miercurea Ciuc.
În orașul din Ţinutul Secuiesc, lupta maghiară pentru libertate de acum 68 de ani a fost comemorată la Monumentul Gloria Victis ridicat în Piaţa 1956.
În discursul său festiv, Gergely Gulyás a amintit și de solidaritatea Clujului și a Transilvaniei cu Revoluția din 1956. „Atitudinea faţă de Revoluția din 1956 a celor de dincolo de graniţele Ungariei a arătat că în timpul comunismului lipsa de loialitate de inspirație internaționalistă a statului ţării-mamă față de națiunea maghiară nu a desființat unitatea națională”, a subliniat oficialul ungar, care a adăugat: „Națiunile au fost create de Dumnezeu, granițele au fost stabilite de oameni„.
Gergely Gulyás a amintit: Deşi în Transilvania au început mișcări studențești la știrea revoluției maghiare, acestea nu s-au putut transforma într-o revoluție, dar tot nu au putut evita represaliile comuniștilor români. Revoluția din 1956 a fost un pretext pentru procesul Szoboszlai, procesul grupului din Valea lui Mihai și pentru desfiinţarea Universității Bolyai de limbă maghiară. Reabilitarea a zeci de victime nevinovate din România este încă în așteptare, nu putem pleca capul în faţa victimelor procesului Szoboszlai, locul lor de odihnă fiind necunoscut.
Potrivit lui Gergely Gulyás, deși statele ungare și române au răspuns la acțiunile revoluționarilor cu distrugere fizică, „cei învinşi au devenit supraviețuitori, iar cei perdanţi sunt cei care au rămas, vor fi mereu”, sacrificiul lor a salvat națiunea. „Toți cei ale căror suflete s-au ridicat în ceruri pentru libertatea națiunii vor fi pentru totdeauna parte din memoria comună a maghiarilor”, a afirmat Gergely Gulyás, care a adăugat: Eroii din 1956 continuă să trăiască în inimile maghiarilor, indiferent de granițe.
La finalul discursului său, oficialul ungar a afirmat: astăzi, națiunea nu cere un sacrificiu de viață de la membrii săi, astăzi, sacrificiul înseamnă dăinuirea pe pământul natal, apărarea şi consolidarea comunităţii naţionale, păstrarea limbii și identității culturale a națiunii maghiare, diversitatea națională a Europei și „în cadrul acesteia conservarea și întărirea lumii maghiare”.
La rândul său, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Hunor Kelemen, a amintit: comunitatea maghiară din Transilvania, care trăiește în minoritate, a fost lovită de două ori de lipsa de libertate. „Am fost suspectaţi în România anilor cinczeci nu doar ca indivizi, dar ca şi comunitate maghiară. De aceea, pentru maghiarii din Transilvania, 1956 nu a fost doar un eveniment istoric, deoarece „maghiarii de aici și-au văzut propriul destin întruchipat în ceea ce s-a întâmplat la Budapesta”, a spus Hunor Kelemen, care a evocat amintirea represaliilor din România, faptul că, după noiembrie 1956, cel puțin 30.000 de persoane au fost arestate în toată România din motive politice, din care 20 la sută erau maghiari.
Kelemen Hunor a subliniat că deși maghiarii din Transilvania sunt astăzi mai liberi decât acum 68 de ani, libertatea este încă în pericol. „Şi astăzi libertatea este amenințată de ideologii care vor să definească despre ce putem vorbi și ce ar trebui să ascultăm într-un mod politic corect. (…) Astăzi, aceste ideologii nu amenință cu tancuri și nu promit închisoare, dar ne stigmatizează, ne exclud”, a menţionat preşedintele UDMR, care s-a referit şi la faptul că există şi cei care amenință folosirea limbii materne și a simbolurilor comunitare, precum și proiectul de reformă a administrației publice al opoziției din România, care ar fuziona regiunile Partium și Ţinutul Secuiesc cu județele majoritare românești.
Așa cum eroii Războiului de Independență al Ungariei și-au riscat și și-au sacrificat viața pe 23 octombrie 1956, luptând pentru viitorul națiunii maghiare, și noi trebuie să luptăm pentru un viitor liber. Pentru că atunci când luptăm pentru limba maternă, când luptăm pentru simboluri, când luptăm pentru comunitățile și administraţiile noastre locale, atunci da, luptăm pentru libertate”, a subliniat Hunor Kelemen. Potrivit președintelui UDMR, maghiarii din Transilvania „trebuie să participe la munca comună și să demonstreze că sunt o comunitate puternică”.
Primarul oraşului Miercurea Ciuc, Attila Korodi, a amintit drept exemplu de credința revoluționarilor celor prezenți, îndemnându-i să creadă în comunitate, în forțele proprii, şi atunci construcția poate continua.
Revoluția din 1956 a fost comemorată în reședința județului Harghita miercuri seara cu o demonstraţie cu făclii, iar după interpretarea trupei Role și a actriţei Enikő Szabó, episcopul auxiliar romano-catolic pensionat, József Tamás, și pastorul reformat Szilárd Szatmári au rostit o rugăciune. Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori. De sărbătoarea națională, Castelul Mikó și mai multe clădiri publice au fost decorate cu lumini de sărbătoare.(MTI – 24 octombrie)/rganciu/dsirbu