La Paris, la inițiativa Franței, a fost organizată o conferință internațională privind Libanul, reunind peste 70 de participanți, țări și organizații internaționale, anunță Courrier International. Conferința a ajutat la strângerea a peste 800 de milioane de dolari în ajutoare umanitare și 200 de milioane de dolari ca ajutor militar, a precizat șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, citat de L Orient Le Jour. Franța va oferi 100 de milioane de euro și va contribui la echiparea armatei libaneze, în vederea redistribuirii acesteia în sudul țării, odată ce va fi încheiat un acord de încetare a focului, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron, citat de Le Monde. De asemenea, Berlinul a anunțat că va elibera 96 de milioane de euro, iar Londra cel puțin 15 milioane de lire sterline, în timp ce șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană va oferi anul acesta 20 de milioane de euro pentru armata libaneză și 40 de milioane anul viitor, adaugă Le Monde.
Ajuns în Qatar, în cadrul unui nou turneu în Orientul Mijlociu, secretarul american de stat Anthony Blinken, a subliniat consolidarea relațiilor strategice între Doha și Washington, având pe agenda discuțiilor cu liderii qatarezi și cele mai recente evoluții regionale și internaționale de interes comun, cu precădere situațiile din Gaza și din Liban, informează Gulf Times. Statele Unite și Qatarul au anunțat joi reluarea negocierilor privind încetarea focului în Gaza, Blinken declarând că mediatorii explorează noi opțiuni și anunțând un nou ajutor, de 135 de milioane de dolari pentru palestinieni, ceea ce urcă la aproximativ 1,2 miliarde de dolari sprijinul acordat de la la începutul conflictului, citează Al-Monitor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizitează Balcanii de Vest, între 23 și 26 octombrie, în cadrul celui de-al patrulea turneu al său în regiune, din 2021, informează EU Observer. În Albania, la întâlnirea cu premierul Edi Rama, Von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru negocierile de aderare dintre UE și Tirana, reține Tirana Times, iar Sarajevo Times adaugă că, după un popas în Bosnia și Herțegovina, von der Leyen se va îndrepta spre Belgrad, unde se va întâlni cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și cu prim-ministrul Miloš Vučević. Pe 26 octombrie, președinta Comisiei Europene va călători la Kosovo, unde se va întâlni cu președinta Vjosa Osmani Sadriu și cu prim-ministrul Aljbin Kurti, mai târziu, în cursul zilei, urmând să viziteze Muntenegru, detaliază European Western Balkans. Vizita în regiune a Ursulei von der Leyen are drept scop concentrarea pe extinderea UE, precum și pe Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care acoperă perioada 2024 – 2027, și va oferi până la 2 miliarde de euro în granturi, plus împrumuturi de 4 miliarde de euro celor șase parteneri din Balcanii de Vest ai UE, în următorii ani, precizează European Western Balkans. Anul trecut, oficialii UE au oferit țărilor din Balcanii de Vest un plan de creștere de 6 miliarde de euro, în efortul de a dubla economia regiunii în următorul deceniu și de a le accelera eforturile de aderare la UE, acest ajutor fiind însă condiționat de reforme care să aducă respectivele economii în conformitate cu normele UE, explică ABC News.
La Moscova, Duma de Stat a Rusiei a ratificat tratatul privind parteneriatul strategic cuprinzător între Federația Rusă și Coreea de Nord, semnat la Phenian, pe 19 iunie, anunță Interfax. Tratatul obligă ambele țări la asistență militară imediată, dacă oricare dintre ele este atacată, marcând cea mai semnificativă alianță dintre cele două națiuni, de la sfârșitul Războiului Rece, și o schimbare semnificativă în peisajul geopolitic, comentează Newsweek și continuă: acordul semnalează un nivel crescut de cooperare militară între Moscova și Phenian, stârnind îngrijorări în Occident, o astfel de cooperare putând avea implicații de amploare pentru securitatea regională din Asia de Est, în timp ce Coreea de Nord continuă să-și urmărească ambițiile nucleare. Oficialii occidentali au avertizat că această alianță din ce în ce mai strânsă ar putea destabiliza securitatea globală, cu îngrijorarea că implicarea Coreii de Nord în conflict ar putea escalada tensiunile atât în Europa, cât și în Asia, adaugă Newsweek.
Pe de altă parte, implicarea deja a forțelor nord-coreene în Ucraina ridică miza în războiul ruso-ucrainean, Rusia sperând că aliata sa o va putea ajuta să schimbe direcția în război, analizează National Security Journal. Ca răspuns, comunitatea internațională trebuie să continue să ofere Ucrainei asistența de care are nevoie pentru a câștiga. În caz contrar, dacă Rusia și Coreea de Nord nu sunt învinse, atunci războiul ar putea duce la moarte și distrugere în continuare pe continentul european, avertizează National Security Journal. La rândul său, Coreea de Sud va explora mai flexibil decât înainte posibilitatea de a furniza arme Ucrainei, în urma rapoartelor despre desfășurarea trupelor nord-coreene în Rusia, a anunțat președintele Yoon Suk Yeol, citat de La libre Belgique.
La Kazan, la summitul BRICS, găzduit de președintele rus Vladimir Putin, unii dintre participanți au îndemnat la încetarea luptelor În Ucraina și în Orientul Mijlociu, scrie Le Nouvel Observateur. Totuși, în afară de soluționarea conflictelor regionale, accentul summitului a fost pus pe aprofundarea cooperării financiare, inclusiv pe dezvoltarea de alternative la sistemele de plată dominate de Occident, și pe extinderea grupului de țări emergente, notează Euronews. Țările BRICS reprezintă aproximativ 35% din PIB-ul global (mai mult de 30% din G7) și controlează deja 42% din producția mondială de petrol. De asemenea, dețin acțiuni mari pe piețele globale de aluminiu, oțel, cupru și litiu, scrie Il Fatto Quotidiano. Există, însă, îndoieli cu privire la faptul că un grup de țări cu interese foarte divergente ar putea deveni o contra-pondere la blocul occidental condus de Statele Unite, subliniază ziarul italian. Pe de o parte, sunt China și Rusia, care doresc să facă din BRICS un instrument pentru a sfida dominația occidentală, pe de altă parte sunt India și Brazilia, care urmăresc să aibă mai multă greutate în sistemul existent, dar nu să-l subminezemai ales că India face parte din Quad, patrulaterul format cu SUA, Japonia și Australia, care are ca obiectiv monitorizarea și limitarea expansiunii chineze, analizează Il Fatto Quotidiano. Deși Summitul BRICS a îndreptat atenția asupra unui dezgheț între cele mai mari două națiuni ale lumii, China și India, doi giganți ale căror populații cumulate se apropie de trei miliarde de oameni, cele două puteri asiatice continuă să aibă motive istorice, structurale, pentru a se percepe reciproc ca rivale, opinează Il Corriere della Sera. India va continua cu siguranță să depună eforturi pentru a atrage investiții occidentale, japoneze și sud-coreene, pentru a reduce riscul geopolitic legat de dependența excesivă de China, Delhi privind cu suspiciune investițiile chineze din întreaga Asie, ca parte a Inițiativei Belt and Road, completează ziarul italian. Atitudinea lui Modi, însă, este tipică pentru ceea ce descriem ca fiind Marele Sud Global și nu este diferită de cea a unor țări precum Indonezia sau Arabia Saudită: din punct de vedere strategic s-ar putea simți aproape de Occident, dar nu suficient de aproape pentru a-i îmbrățișa cauza. India, în special, se percepe ca o mare putere, care, ca atare, trebuie să-și definească politica externă privind doar interesul național și care nu trebuie să dea socoteală nimănui, conchide Il Corriere della Sera. (Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA
