Georgia nu a vrut să fie o a doua Ucraina, cetăţenii au luat o decizie clară în acest sens la alegeri, chiar dacă această decizie doare foarte mult la Bruxelles, a declarat marți, la Tbilisi, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó.
Potrivit unui comunicat al Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, şeful diplomaţiei a relatat după întrevederea sa cu omologul său georgian, Ilia Darchiashvili, că „nu este nimic nou sub soare în această ţară din Caucazul de Sud, se întâmplă exact ceea ce se întâmplă de obicei în Europa, respectiv dacă forțele naționale, suveraniste, pro-pace câștigă oriunde alegerile, imediat au loc atacuri uriașe”.
„Organizațiile internaționale și miniștrii de externe ai țărilor din Europa de Nord și de Vest se aliniază imediat pentru a vedea cine vorbeşte cel mai dur despre democraţia aflată în ruine. În schimb, dacă căştigă un partid liberal, în mod interesant, democrația va reveni la forma sa de vârf, în ţara respectivă. Am văzut acest lucru în multe țări europene şi situaţia nu este altfel nici în Georgia”, a spus Péter Szijjártó, care a adăugat: „Este clar că dezamăgirea este uriașă la Bruxelles, există o mare dezamăgire în cercurile liberale din Europa, deoarece (…) s-au așteptat că, dacă desemnează un guvern aici, numesc actori politici, atunci poporul georgian îi va alege automat. Nu s-a întâmplat aşa”.
Oficialul ungar a numit drept rușinos faptul că cei implicați nu sunt dispuși să accepte rezultatul final al alegerilor din Georgia și ignoră dreptul și maturitatea cetățenilor țării de a lua propriile decizii cu privire la viitorul lor.
„Ar fi timpul ca toți cei de la Bruxelles să se obișnuiască cu faptul că guvernele anumitor țări nu sunt numite de la Bruxelles, nici în Uniunea Europeană şi nici în afara acesteia”, a precizat Szijjártó, care s-a referit în mod special la criticile lansate de Partidul Popular European (PPE), subliniind că, potrivit semnalelor, acest grup politic nu poate tolera dacă într-o ţară alegerile sunt câştigate de un partid suveranist, pro-pace și pro-familie, care acordă prioritate interesului național.
„Acest lucru poate referi şi la conştiinţa proastă a PPE, deoarece vorbim de o familie de partide care odinioară a fost de dreapta, apoi a fost prea mult timp în coaliție cu socialiștii în Parlamentul European, și s-a adaptat mai bine socialiștilor, decât socialiștii la acest grup, motiv pentru care PPE s-a îndreptat, practic, spre stânga vieții politice europene”, a menționat ministrul ungar de externe, care a adăugat:
„Cel mai ridicol din toate acestea este că unul dintre cei mai vocali critici este ministrul de externe lituanian, (…) care (la alegerile desfășurate în țara sa) a slăbuit atât de mult, încât nici nu va prelua mandatul câștigat pe listă și în loc să tacă, în loc să accepte decizia poporului și să se gândească la faptul că a fost pus pe bancă nu din cauza a ceea ce a făcut până acum, continuă la fel cu toată puterea și critică partidul de guvernământ georgian, care a câștigat 54 la sută din voturile exprimate”, a mai spus ministrul de externe, care a numit drept o realizare uriașă faptul că Guvernul georgian a fost capabil să garanteze pacea țării în pofida contextului geopolitic și regional cunoscut.
„De când acest partid de guvernământ este în fruntea țării nu a mai fost niciun război, nici un conflict armat, ceea ce arată că dacă cineva depune eforturi, dacă se dorește cu adevărat pacea, se poate realiza”, a mai afirmat Péter Szijjártó, menţionând: „Sunt mulți la Bruxelles care și-au dorit ca Georgia să devină o a doua Ucraina, dar poporul georgian a rezistat. Pentru că dacă Georgia ar fi devenit o a doua Ucraina, ar fi însemnat un război pierdut, multe sute de mii de morți și multe milioane de refugiaţi, deoarece asta a însemnat războiul din Ucraina. Georgia nu a vrut să fie a doua Ucraina, iar georgienii au luat o decizie clară în acest sens, chiar dacă doare foarte mult la Bruxelles”.
Péter Szijjártó a subliniat că există un parteneriat strategic între Georgia și Ungaria de câțiva ani, ceea ce se reflectă și în rezultate. În opinia sa, securitatea energetică europeană și tranziția ecologică depind în mare măsură de cooperarea azero-georgiană-româno-ungară, deoarece cele patru țări au convenit recent să importe energia verde produsă în Caucaz în Europa Centrală printr-o conductă submarină de lungime record mondială. Szijjártó a informat, totodată, că a fost înfiinţată deja o societatea mixtă a celor patru țări, cu un director general azer şi cu centrul la București, iar studiul de fezabilitate al investiției va fi finalizat până la sfârșitul anului, după care atenţia va fi îndreptată asupra planurilor tehnice, de construcție și financiare.
Ministrul ungar de externe a mai menţionat: Ungaria este conștientă de faptul că integrarea în Uniunea Europeană este un proces extrem de complicat și de aceea Guvernul de la Budapesta este gata să transfere experiența sa acumulată și a încheiat un acord privind formarea a cincizeci de specialiști în administrația publică georgiană la Academia Diplomatică din Ungaria./rganciu/dsirbu
MTI – 29 octombrie
