În așteptarea alegerilor din SUA, presa internațională încearcă să anticipeze care va fi impactul asupra lumii în cazul unei victorii a lui Donald Trump sau a Kamalei Harris, pentru că, așa cum subliniază New York Times, americanii își aleg noul președinte, dar consecințele acestui vot vor fi globale, influențând evoluțiile de pe cele cinci fronturi principale: Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, relațiile cu Europa și NATO, comerțul internațional și lupta cu schimbările climatice. ”Democrația americană a fascinat și a inspirat lumea încă de la începuturile sale în 1776. Dar niciodată până acum nu a părut într-un asemenea pericol. Statele Unite sunt profund divizate în privința mai multor probleme fundamentale, de la impozite, migrație, avort, comerț, energie și politica de mediu până la rolul pe care ar trebui să-l joace în lume”, constată The Conversation. Opțiunea este între republicanul Donald Trump, care poate impune o ruptură totală în rolul jucat de SUA în comunitatea internațională, și democrata Kamala Harris, cu o agendă mai orientată spre problemele internaționale, sub Harris, SUA va continua probabil să joace un rol semnificativ în NATO, de exemplu, explică The Conversation. ”Victoria lui Trump, „un medicament amar” sau un dezastru pentru Europa?”, se întreabă Corriere della Sera, constatând, pe lângă efectele negative, posibilitatea ca revenirea lui Trump la Casa Albă să fie un ”șoc benefic” care ”ar permite UE să depășească diviziunile și să meargă mai departe mai unită”. Deocamdată confruntarea electorală este extrem de strânsă, iar cei doi candidați la președinția SUA încă mai luptă pentru voturi în statele cheie, în timp ce în alte state au votat deja peste 60 de milioane de americani, notează Associated Press.
Alegeri importante au loc și în Republica Moldova, unde duminică, ”președintele pro-european Maia Sandu intră într-o cursă strânsă pentru a-și asigura un al doilea mandat, după ce nu a reușit să obțină 50% pentru a câștiga din primul tur”, scrie BBC. Remarcând că acest scrutin vine la o săptămână după alegerile controversate din Georgia, BBC prezintă în paralel situația din cele două foste republici sovietice după ce atât Moldova, cât și Georgia ”au simțit umbra unei presupuse ingerințe rusești”, în condițiile în care în joc este viitorul european al celor două țări. ”Rusia se amestecă în politica din Georgia și Moldova – încercând să facă pe ascuns ceea ce face prin război în Ucraina”, titrează și The Conversation, notând că în turul al doilea din Moldova, candidatul socialist Alexandr Stoianoglo ”va fi susținut de alți doi candidați pro-ruși populiști, ceea ce va face ca realegerea lui Sandu să nu fie chiar inevitabilă”. Presa de la Chișinău remarcă însă și o susținere inedită pentru Stoianoglo. ”Maneliștii din România „l-au descoperit” din întâmplare pe candidatul prorus Stoianoglo și-i îndeamnă pe cetățenii R. Moldova să-l voteze pe „omul Moscovei” în funcția de președinte”, titrează Ziarul Național.md. ”Mai mulți influenceri din România, inclusiv maneliștii Culiță Sterp, Iancu Sterp, soția lui Iancu Sterp, Denisa Coțolan, sau Bogdan Mocanu au început ieri o campanie agresivă de promovare a candidatului prorus la funcția de președinte al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo. Maneliștii menționați spun că l-ar fi descoperit din întâmplare pe Stoianoglo și că alegătorii din R. Moldova trebuie să „gândească cu capul și să meargă înainte cu inima curată” alături de candidatul sprijinit de condamnatul Ilan Șor și de fugarul Veaceslav Platon. O ofertă a primit și manelistul Jador, care de curând a fost în R. Moldova și a cântat la Hramul Chișinăului. Totuși, Jador a refuzat oferta, chiar dacă a fost foarte tentantă”, mai scrie Ziarul Național de la Chișinău, considerând că e ”disperare de proporții în tabăra lui Stoianoglo” și că, practic, ”candidatul socialiștilor a ajuns la mila maneliștilor din România”. Între timp, ”Curtea Constituțională a confirmat joi rezultatul referendumului republican constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE”, anunță Moldpres. Astfel, intenția Moldovei de a adera la UE va fi înscrisă în Constituția țării, fiind o lovitură pentru Rusia, după ce Curtea a respins contestațiile opoziției pro-ruse cu privire la un vot defectuos, remarcă Bloomberg.
În Spania, numărul morților continuă să crească, depășind 158, după cele mai grave inundații din ultimele trei decenii care au afectat regiunea spaniolă Valencia, notează The Indepedent. Prim-ministrul Spaniei i-a îndemnat pe locuitori să rămână acasă, întrucât dezastrul nu s-a încheiat, fiind așteptate în continuare ploi, mai scrie cotidianul britanic, notând și o înmulțire a furturilor pe fondul haosului creat. Poliția spaniolă a anunțat arestarea a 39 de persoane și a distribuit imagini șocante cu vitrina spartă a unui magazin de bijuterii alături de o cantitate mare de bunuri furate de hoți. Ploile de proporții istorice au făcut ca parți din zona inundată să pară o prelungire a Mării Balearelor din apropiere, scrie CNN, publicând imagini din satelit. Între timp, a început ”jocul învinuirilor între autorități”, după cum constată BBC, în timp ce Associated Press preia plângerile formulate de supraviețuitorii din zonă cum că oficialii administrației regionale au întârziat prea mult cu transmiterea avertizărilor de pericol. Astfel, tragedia a scos la suprafață și fricțiuni politice, guvernul de centru stânga al lui Pedro Sanchez acuzând autoritățile regionale de centru-dreaptă că nu au trimis alertele la timp, constată Politico, adăugând că administrația regională Valencia a recunoscut că a transmis primul mesaj de avertizare la opt ore după raportarea primelor inundații și la zece ore după ce serviciul spaniol de meteorologie emisese o alertă în acest sens. Însă dincolo de situația dramatică la nivel local, ”inundațiile catastrofale din Spania arată cât de nepregătită este Europa pentru schimbările climatice”, consideră Politico, notând și că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut deja Comisiei Europene să elaboreze un plan cuprinzător pentru a-i proteja mai bine pe europeni de problemele legate de climă. „Aceasta este realitatea dramatică a schimbărilor climatice. Și trebuie să ne pregătim să facem față”, a subliniat von der Leyen, citată de Politico.
RADOR – Carolina Ciulu
