Referendumul desfășurat în Republica Moldova pe data de 20 octombrie, cu privire la includerea în Constituție a obiectivului aderării țării la UE, a oferit o nouă ocazie pentru politicienii români din tabăra autointitulată ”suveranistă” de a rostogoli informații false despre problemele pe care le-ar genera apartenența la blocul comunitar.
CONTEXT
În dimineața zilei de 21 octombrie, când numărătoarea voturilor pentru referendumul din Republica Moldova nu era finalizată, iar rezultatele parţiale indicau o posibilă victorie la limită a taberei „NU”, deputatul român Mihai Lasca salută votul anti-UE și se mândrește pe pagina personală de Facebook că un fragment dintr-o declarație a sa distribuită pe platforma TikTok de un votant din Republica Moldova a adunat 3 milioane de vizualizări.
”Vreau sa mai stie moldovenii ca România plătește o taxă de protecție către Uniunea Europeană în jur de trei miliarde de euro pe an. Iar banii care se întorc vin prin diferite programe, care sunt furați prin firmele de casă ale guvernului și politicului. Vreau să transmiteți cetățenilor moldoveni să evite intrarea Moldovei în Uniunea Europeană deoarece toate măsurile care vin de la UE sunt criminale”, precizează, printre altele, Mihai Lasca în înregistrarea video.
Deputatul Mihai Lasca este președintele Partidului Poporului Român (PPR), ales ȋn Parlament în legislatura 2020-2024 pe listele partidului naţionalist de dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor, din care a fost exclus ȋn februarie 2021. Declarațiile sale au fost făcute la o așa-numită „Conferință pentru Pace în Moldova şi România” organizată la Bucureşti în 22 septembrie 2024 de Institutul rus Simon Kuznets. Pagina de Facebook a deputatului este urmarită de 86.000 de persoane, iar clipul respectiv a întrunit 4.400 de redări și 94 distribuiri.
VERIFICARE
Aparent, deputatul român confundă contribuţia fiecarei ţări din blocul comunitar la bugetul comun al UE cu o taxă de protecţie – formulă folosită evident cu sens peiorativ, asimilat unei sume de bani pe care un sistem mafiot o percepe de la o entitate pentru a-i permite acesteia să ȋşi desfăşoare nestingherit activitatea. „Are Moldova aceşti bani?” este ȋntrebarea ce apare ȋn textul suprapus clipului video, menit să prezinte ȋntr-o lumină negativă perspectiva aderării la UE.
Conform surselor oficiale ale Uniunii Europene, „prin punerea în comun a resurselor provenind de la statele membre, bugetul UE consolidează economia și poziția geopolitică a Uniunii. El îmbunătățește viața celor 450 de milioane de persoane care trăiesc în prezent în UE. Pe lângă alte venituri, bugetul UE este finanțat în principal dintr-un procent din venitul național brut al fiecărei țări din UE, în funcție de bogăţia acesteia. Câți bani trebuie să plătească un stat UE în bugetul comunitar depinde, în principal, de cota sa din puterea economică a UE.
Astfel un raport publicat la 12 august 2024 de Institutul economic german The EU and the Money: who pays, who gets? pe baza datelor Comisiei Europene, relevă că în 2023 Germania a plătit cu aproximativ 17,4 miliarde de euro mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a primit, fiind cel mai mare contributor net la UE. În 2022, cifra a fost de 19,7 miliarde de euro. Pe locul doi se află Franţa, care anul trecut a plătit cu aproape nouă miliarde de euro mai mult decât a primit, iar pe locul trei, Italia, cu aproximativ 4,5 miliarde de euro.
Cel mai mare beneficiar net în 2023 – ca şi în 2022 – a fost Polonia, cu 8,2 miliarde de euro. Este urmată de România, cu şase miliarde de euro şi de Ungaria, cu 4,6 miliarde de euro.
Date similare sunt ilustrate de portalul Statista, care evidenţia ȋn iunie 2023 faptul că discuţia legată de ţările care contribuie la bugetul UE cu o sumă mai mare decât cea pe care o primesc este controversată pentru mulţi şi a constituit un factor major ȋn votul Brexit din Regatul Unit.
https://www.statista.com/chart/18794/net-contributors-to-eu-budget/
România a fost, așadar, în toți cei 17 ani de aderare la UE, una dintre cele mai mari beneficiare ale fondurilor UE și ar fi avut și mai mult de beneficiat dacă ar fi avut performanțe mai bune în atragerea de fonduri europene.
Cifre oficiale de la Ministerul de Finanțe
În luna noiembrie 2023, cifrele de la Ministerul Finanțelor, pentru perioada 2007-30 noiembrie 2023, arătau că România a absorbit fonduri europene de 90,84 miliarde de euro și a plătit la bugetul Uniunii Europene 29,21 miliarde de euro, rezultând un plus de 61,6 miliarde euro, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.
De la aderare până la finalul lunii februarie 2024, România a primit în total 95,46 miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu 29,71 de miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de 65,14 miliarde de euro, potrivit tabelului publicat de Ministerul de Finante la 31 martie 2024.
La 9 mai 2024, cu prilejul Zilei Europei, ministrul român de finanţe, Marcel Boloş, rezuma ȋncă o dată beneficiile aderării, arătând pe contul său de Facebook că România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană şi până la acel moment peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european, „astfel că balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro”.
Contribuția României la bugetul Uniunii Europene a crescut de la 1 ianuarie 2021 la 1,4% din Venitul Naţional Brut, față de 1,2%, ca o consecință a Mecanismului European de Reziliență și Redresare al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contribui mai mult la bugetul UE.
Conform unui grafic Statista, România a contribuit ȋn 2021 la bugetul UE cu 2,46 miliarde de euro, o sumă aparent apropiată de cele trei miliarde de care aminteşte, cu titlu de dezvăluire, deputatul Mihai Lasca.
CONCLUZIE
Toate datele referitoare la sumele pe care România le plăteşte la bugetul UE, precum şi la beneficiile financiare ale apartenenţei la blocul comunitar sunt complet transparente, apar în pagini oficiale ale Uniunii Europene şi ale Guvernului României, aşadar nici nu se pune problema de o „taxă de protecţie”, ci este vorba strict de contribuţia ce revine României la bugetul UE, raportat la venitul naţional brut. Prin urmare, ȋn cazul aderării la UE, contribuţia Republicii Moldova s-ar raporta, de asemenea, la venitul naţional, al cărui cuantum diferă de cel al României, iar domnul deputat PPR dezinformează lansând ȋn spaţiul public informaţia conform căreia apartenenţa la UE este costisitoare pentru România şi ar fi imposibil de susţinut financiar de Republica Moldova.
