Autor :Alexandru Eduard Balaci
Introducere
În ultimele decenii, fermele de troli au devenit o unealtă eficientă de influență digitală, folosită de organizații și entități cu interese politice și economice pentru a manipula opinia publică. Aceste structuri acționează organizat, folosind conturi false și strategii de comunicare menite să răspândească dezinformare, să divizeze societatea și să influențeze decizii importante, cum ar fi alegerile.
Ce sunt fermele de troli? Cum funcționează?
Fermele de troli sunt grupuri de persoane sau rețele de conturi controlate de boți (programe automate) coordonate pentru a influența opinia publică. Activitatea lor include publicarea de știri false, hărțuirea unor persoane sau discreditarea unor idei și atacarea criticilor online. Spre deosebire de trolii izolați, fermele sunt organizate în mod profesionist și deseori finanțate de entități statale sau private cu scopuri clare de influență politică sau economică. Exemplul cel mai cunoscut este Agenția de Cercetare a Internetului (Internet Research Agency – IRA), o organizație din Rusia care a fost acuzată de SUA pentru intervenția în alegerile prezidențiale din 2016. Potrivit unui raport din 2019 realizat de Senatul american și de companiile de social media, IRA a desfășurat o campanie masivă pentru a influența electoratul american, creând mii de conturi false pentru a publica și distribui informații partizane.
Factorul uman și tehnologia
În spatele acestor conturi automate există adesea echipe de oameni care supraveghează activitatea troliilor și ajustează mesajele pentru a răspunde schimbărilor din mediul politic. O mare parte dintre angajații unei ferme de troli au sarcina de a interacționa cu publicul online, încercând să pară autentici și să răspândească idei cu care utilizatorii să poată rezona. Deși boții joacă un rol important, factorul uman asigură adaptarea și coordonarea mesajelor, făcând activitatea să pară cât mai credibilă.
Impactul global al fermelor de troli
Fermele de troli au influențat numeroase evenimente majore și au declanșat sancțiuni internaționale. Câteva exemple importante sunt:
– Alegerile prezidențiale din SUA, 2016: Agenția de Cercetare a Internetului a desfășurat o campanie masivă de dezinformare, promovând mesaje partizane și atacând candidați, ceea ce a atras atenția asupra amenințării la adresa democrațiilor. În 2018, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat mai mulți cetățeni ruși și companii, inclusiv IRA, de ingerință electorală.
– Referendumul pentru Brexit, 2016: Multe dintre mesajele în favoarea ieșirii Marii Britanii din UE au fost amplificate de conturi false și troli care susțineau avantajele economice ale Brexit-ului, exacerbând sentimentul anti-european.
– Intervențiile în Europa: În Franța și Germania, ferme de troli au fost folosite pentru a promova informații false în jurul alegerilor, încercând să destabilizeze coeziunea politică europeană. NATO a publicat mai multe documente în care avertizează statele membre asupra riscului de dezinformare online coordonată, semnalând activități suspecte în special din partea unor grupuri cu legături externe.
Sancțiuni și măsuri de combatere
Sancțiunile și legislația globală împotriva fermelor de troli au fost adoptate pentru a limita activitatea acestor organizații. Statele Unite au fost printre primele care au sancționat entitățile ruse implicate în dezinformare. În 2020, administrația americană a emis sancțiuni împotriva unor grupuri legate de IRA și a unor persoane implicate direct în campanii de manipulare. Uniunea Europeană a luat măsuri similare, iar în 2022, Parlamentul European a aprobat un set de reglementări care vizează prevenirea dezinformării online, colaborând cu platforme sociale pentru a identifica și elimina rapid conturile suspecte. NATO a emis un document de referință în 2021 care abordează „dezinformarea ca formă de război hibrid” și îndeamnă statele membre să implementeze măsuri de protecție cibernetică.
De asemenea, platformele sociale colaborează cu autoritățile pentru a limita impactul fermelor de troli. Facebook, Twitter și YouTube au șters milioane de conturi false și au implementat măsuri pentru a reduce influența rețelelor de troli, însă activitatea acestora continuă să fie o provocare datorită adaptabilității tehnicilor folosite.
Situația din România
România a fost, de asemenea, afectată de fenomenul fermelor de troli, în special în perioada alegerilor și a crizelor sociale. La nivel național, fenomenul nu este la fel de amplu ca în alte state, dar autoritățile sunt vigilente. În 2022, autoritățile au inițiat o colaborare cu platformele sociale pentru a detecta mai rapid conturile false și a combate fenomenul. România beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene și NATO pentru a îmbunătăți securitatea digitală și educarea publicului cu privire la riscurile dezinformării. Există exemple de intervenții în momente de criză socială, cum ar fi dezbaterile despre vaccinare, unde fermele de troli au amplificat temerile publicului față de vaccinurile anti-COVID-19. Aceste activități au fost urmărite de organizațiile de verificare a faptelor (fact-checking), care au atras atenția asupra campaniilor orchestrate de discreditare.
Concluzie
Fermele de troli sunt o amenințare reală pentru integritatea informațiilor în mediul digital, iar capacitatea lor de a influența societăți întregi a generat îngrijorări globale. De la SUA la Europa și Asia, autoritățile și companiile tech au început să colaboreze pentru a combate efectele dezinformării, însă trolii evoluează constant, folosind tehnologii tot mai sofisticate. Prevenirea și combaterea fermelor de troli necesită eforturi susținute din partea guvernelor, a organizațiilor internaționale și a cetățenilor pentru a proteja integritatea informațiilor și pentru a limita influența manipulării digitale.
Bibliografie
https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/2020/5/pdf/2005-deepportal2-troll-factories.pdf
https://newslit.org/tips-tools/troll-farms-not-the-stuff-of-fairy-tales/
https://www.heinz.cmu.edu/media/2018/October/troll-farms-and-fake-news-social-media-weaponization
