Un ”vot istoric”, ”cum nu a mai fost altul” în istoria recentă a SUA, o ”cursă extrem de strânsă” și o ”națiune divizată” sunt etichetele comune întâlnite în presa internațională cu privire la alegerile prezidențiale americane. ”O Americă profund divizată și tensionată a mers marți la vot pentru a decide într-o cursă electorală influențată de inflație și marcată de turbulențe istorice care au inclus schimbarea unui candidat la sfârșitul verii și două tentative de asasinat”, scrie Wall Street Journal, remarcând totodată că ”după miliardele de dolari investite în campanie și un mic ocean de combustibil consumat pentru a transporta candidații în întreaga țară pentru sutele de evenimente de campanie, sondajele finale arată că democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump depind de o cursă strânsă în șapte state cheie” care vor decide, practic, rezultatul confruntării. ”Costul vieții rămâne o preocupare centrală pentru alegători, întrucât mulți americani încă se confruntă cu presiunile inflaționiste generate de pandemie. Trump s-a poziționat drept un campion al revitalizării economice, chiar dacă unii economiști avertizează că taxele propuse de el ar putea avea efectul contrar. Pentru Harris, problema avortului a devenit un slogan de campanie, încadrând drepturile legate de reproducere drept o chestiune de libertate personală, un subiect care rezonează în special în rândul electoratului feminin, multe femei mobilizându-se prin inițiative de vot menite să protejeze aceste drepturi în statele cheie”, notează Time, adăugând că și ”migrația rămâne o problemă critică, mai ales pentru Trump, care a promis că va expulza milioane de migranți fără acte”. Pe de altă parte, miza acestor alegeri este și integritatea democrației, un subiect de campanie pentru Harris care le-a amintit adesea alegătorilor de încercările lui Trump de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020 și de amenințările acestuia de a folosi forța guvernamentală împotriva rivalilor politici interni, mai remarcă Time.
Un alt scrutin urmărit cu suspans la sfârșitul săptămânii trecute, cel din Republica Moldova, continuă să producă reacții pe plan internațional, mai ales la Moscova. ”Moldovenii resping Rusia” este titlul unui editorial din Wall Street Journal, care caracterizează victoria Maiei Sandu, drept o ”veste bună din Moldova care se află în primele linii ale frontului deschis de ambiția lui Vladimir Putin de a reconstitui imperiul Rusiei Mari”. ”Democrația Moldovei se va confrunta cu un nou test la alegerile generale de anul viitor, iar Kremlinul va încerca fără nici o îndoială să influențeze rezultatul din nou. Soarta Moldovei este totodată dependentă într-un grad extrem de ridicat de modul în care se va încheia războiul din Ucraina. O victorie a Rusiei i-ar îngreuna micuței Moldove menținerea pe cursul occidental. Însă votul de duminică demonstrează în mod limpede că o majoritate a moldovenilor își doresc un viitor în Europa liberă”, mai scrie The Wall Street Journal. ”Kremlinul refuză s-o recunoască pe Maia Sandu drept președinte al Republicii Moldova”, titrează publicația rusă Gazeta, detaliind că secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Maia Sandu nu poate fi numită președinte al acestei țări, deoarece mulți cetățeni nu au votat-o, referindu-se la „sutele de mii de cetățeni” ai republicii care locuiesc pe teritoriul Rusiei și cărora, ”spre deosebire de moldovenii care locuiesc în UE, nu li s-a oferit posibilitatea de a participa la alegeri”, susține Gazeta.ru. De altfel, presa rusă abundă în critici la adresa Maiei Sandu. ”Victoria clanului Maiei”, titrează Kommersant, comentând că această victorie ”a fost asigurată de activitatea fără precedent a diasporei moldovenești din Europa și America de Nord, care a reacționat cu promptitudine la apelul autorităților moldovene de a veni la secțiile de votare și a nu permite alegerea ca președinte a lui Alexandr Stoianoglo, poreclit de autoritățile moldovene drept candidatul Moscovei”. Ziarul Pravda acuză, la rândul lui, ”falsificări la secțiile de votare din Occident” și consideră că ”Sandu a câștigat alegerile prezidențiale prin înșelăciune”. Pe un ton amenințător, Pravda mai scrie că ”soarta țării au decis-o cei care nu trăiesc în ea, cu tarife ridicate, cu prețuri mari, cu dictatură și datorie de stat. Și ei nu vor muri pentru valorile occidentale atunci când Sandu, la indicația Washingtonului, va târî Republica Moldova într-un conflict armat cu Rusia”. În replică, secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de Ziarul Național de la Chișinău, subliniază că „R. Moldova a învins, iar încercările Kremlinului de a submina voința poporului moldovean au eșuat”. Este greu ca ”moștenirea dominaţiei ruseşti de aproape două secole să fie alungată într-o singura legislatură de patru ani”, avertizează Frankfurter Allgemeine Zeitung, subliniind că ”Sandu are nevoie în continuare de sprijinul Occidentului în încercările sale de a elibera definitiv fosta republică sovietică din strânsoarea Moscovei şi de a o transforma într-un stat de drept democrat şi prosper bine guvernat”. ”Republica Moldova are nevoie de un ajutor realist şi durabil. Cum ar fi construirea masivă a legăturilor de transport spre România, cu care constituie din punct de vedere istoric o unitate”, mai scrie cotidianul german.
În privința știrilor legate de România, reținem constatarea făcută de politologul Volodimir Fesenko, director al Centrului pentru Cercetări Politice „Penta” de la Kiev: ”România este cel mai activ partener al Ucrainei în materie de integrare europeană”. Într-un interviu pentru portalul ucrainean OstroV, politologul consideră că legătura dintre Ucraina și Moldova aduce ”avantaje suplimentare” pentru Kiev. ”Este vorba, în special, despre poziţia pozitivă a României. Am auzit de la oficialii noştri care lucrează în Biroul Vicepremierului pentru Integrare Europeană că România este acum cel mai activ partener în chestiuni de integrare europeană. Nu Polonia, cu care noi, dimpotrivă, avem o mulțime de probleme şi nici măcar țările baltice, care ne ajută, dar sunt mai concentrate pe chestiuni de asistență militară. În ceea ce priveşte activitatea comună în contextul integrării europene, în regiunea Europei de Est și Centrală, România a devenit partenerul nostru activ” , a mai explicat Fesenko.
Pe de altă parte, Politico observă ”reacția caustică” a lui Viktor Orban la ideea că România ar duce-o mai bine decât Ungaria. ”Premierul ungar Viktor Orbán a fost confruntat luni cu problema dificultăților economice pe care le întâmpină țara lui – și a parat atacul printr-o săgeată lansată spre România vecină”, scrie Politico, detaliind că parlamentarul socialist Imre Komjáthi a declarat că „românii, slovacii și încet-încet toată lumea vor trece pe lângă noi”, acuzând că Ungaria se află într-o situație financiară mult mai proastă sub cârmuirea îndelungată a lui Orbán. ”Orbán nici n-a vrut să audă”, replicând că „oricine pretinde că românii o duc mai bine decât noi ar trebui să se mute acolo”, notează Politico. Publicația mai scrie că ”România a fost în urma economiei ungare decenii la rând, însă datele arată că în ultimii ani țara a recuperat diferența în termeni de PIB pe cap de locuitor și putere de cumpărare – și, conform Eurostat, România a depășit Ungaria la unii indicatori legați de PIB”. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (6 noiembrie 2024)
