Un activist LGBTQ+ care dorește să devină primul parlamentar autodeclarat gay din România spune că s-a săturat de faptul că politicienii nu au „curajul” să recunoască uniunile civile între persoane de același sex, în ciuda ordinului din 2023 al unei instanțe europene de vârf de a face acest lucru. Florin Buhuceanu candidează pentru Proiectul European Reînnoirea României (REPER), un partid minoritar liberal, și este prima persoană autodeclarată LGBTQ+ care candidează la alegerile parlamentare în țara social conservatoare. Cei 19 milioane de alegători români vor merge la urne pe 1 decembrie pentru a alege membrii parlamentului, iar pe 24 noiembrie și 8 decembrie pentru a vota la alegerile prezidenţiale în două tururi. În 2019, dl Buhuceanu și partenerul său ani, Victor Ciobotaru, au reclamat România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că autorităţile au refuzat să le recunoască relația și aceleași drepturi pe care le-au acordat cuplurilor căsătorite în temeiul legislației române. Alături de alte 20 de cupluri au avut câştig de cauză, iar CEDO a ordonat României să recunoască uniunile între persoane de același sex în mai 2023. Optsprezece luni mai târziu, nimic nu s-a schimbat. „Este trist că politicienii români sunt atât de lipsiți de curaj ca să privească în jur și să deschidă ochii la realitățile care le stau sub nas”, a declarat dl Buhuceanu, în vârstă de 53 de ani, pentru Fundația Thomson Reuters din București. „Această problemă nu poate fi separată de ceea ce se întâmplă cu statutul de democrație al României. Este de neconceput să avem hotărâri definitive care să nu fie respectate imediat”. România are un palmares slab în ceea ce privește drepturile LGBTQ+, ocupând penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, potrivit analizei grupului LGBTQ+ ILGA-Europe. În 2009, Codul Civil al României a interzis căsătoriile între persoane și uniunile între persoane de același sex, iar în 2018, românii au fost rugați să voteze pentru o modificare a definiției constituționale a căsătoriei, dar scrutinul a fost declarat nul din cauza prezenței scăzute la vot. Premierul Marcel Ciolacu, al cărui Partid Social Democrat (PSD) aflat la guvernare conduce în sondaje, spune că România nu este pregătită să pună în aplicare hotărârea CEDO și că niciun partid politic important nu a susținut public problema înaintea alegerilor. Florin Buhuceanu a spus că dorește ca în campania sa electorală să accelereze procesul de înțelegere și acceptare a persoanelor LGBTQ+. „Este singura comunitate de care sunt conștient cu reprezentare politică zero și acest lucru trebuie să se schimbe”, a spus el. „Nu putem aștepta, ar trebui să ne mobilizăm oamenii pentru a ocupa cât mai multe poziții. Altfel, mișcarea anti-gen, aceste partide politice extreme vor încerca să ocupe vidul pe care l-am produs”. Florin Buhuceanu a devenit cunoscut pentru activismul său pentru drepturile omului la sfârșitul anilor ’90, lansând primul festival gay din țară în 2004 și primul marș Pride un an mai târziu. De asemenea, a condus Accept, cea mai mare organizație pentru drepturile LGBTQ+ din România. Buhuceanu și Ciobotaru locuiesc în centrul Bucureștiului, împărțind casa lor cu o pisică, Chance, și cu un amplu muzeu de istorie LGBTQ+ pe care l-au îngrijit ei înșiși. Muzeul găzduiește artă, fotografii și documente care documentează viețile românilor LGBTQ+ persecutați, iar cuplul îl deschide vizitatorilor în fiecare weekend. Fără recunoașterea legală a relației lor, cuplului i se refuză nenumărate beneficii – de exemplu, dlui Ciobotaru i s-a refuzat ajutorul medical pe asigurarea de sănătate a lui Florin Buhuceanu – privilegiu de care ar fi beneficiat un soț. Acum, Buhuceanu speră că demersul lui electoral va accelera genul de schimbare care i s-a refuzat de mult. „Sincer, îmbătrânesc. Îmi doresc foarte mult să văd această schimbare a drepturilor familiei în timpul vieții mele”, a adăugat el. În ciuda lipsei de progres în ceea ce privește uniunile între persoane de același sex, acceptarea persoanelor LGBTQ+ pare să fie în creștere în cele mai mari orașe din România, potrivit sondajelor realizate de grupul activist MozaiQ. Acest lucru contrastează cu o creștere a sentimentului anti-LGBTQ+ în Europa de Est și Centrală, unde un val de țări a reprimat drepturile comunităţii gay. Un studiu din luna mai a constatat că rapoartele privind infracțiunile motivate de ură și hărțuirea au atins niveluri record pe tot continentul. Florin Buhuceanu s-a simțit încurajat de tinerii români care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive și a spus că un număr tot mai mare de parlamentari sunt, de asemenea, simpatizanți, chiar dacă partidele lor nu sunt. „Îmi amintesc cât de disperat eram la sfârșitul anilor ’90 chiar și să obțin permisiunea de a intra în parlament și de a vorbi despre o serie de probleme. Abia am identificat unul sau doi parlamentari care să ne invite, nu să ne susțină politic”, a spus Florin Buhuceanu. „Acum există zeci de parlamentari pe care îi putem identifica drept colaboratori. Conform standardelor mele – standarde foarte scăzute – acesta este un progres. Aliații există, pur și simplu nu au capacitatea de a fi foarte vocali”. (REUTERS – 13 noiembrie)
REUTERS (Marea Britanie), 13 noiembrie 2024
Traducere: Ovidiu Popescu/RADOR RADIO ROMÂNIA
