Cea de-a 29-a sesiune a Conferinței Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP29) a înregistrat progrese semnificative în combaterea schimbărilor climatice încă din primele zile – obținând un consens istoric asupra unuia dintre punctele celei mai complexe teme – articolul 6 din Acordul de la Paris.
Participanții la conferință, inclusiv șefii de stat, miniștrii, reprezentanții ONG-urilor internaționale și tinerii activiști de mediu, au remarcat nivelul ridicat de organizare a evenimentelor și angajamentul președintelui COP29 de a obține rezultate pe termen lung în problemele climatice.
Printre participanți se numără și Ministrul român al Energiei, Sebastian Ioan Burduja. Într-un interviu pentru Report, ministrul a discutat despre așteptările sale pentru COP29, cooperarea dintre Azerbaidjan și România în sectorul energetic, și și-a împărtășit părerile despre proiectul coridorului de energie verde – „Cablul subacvatic din Marea Neagră” (Black Sea Energy) și alte inițiative.
– Care sunt așteptările dumneavoastră de la COP29 și ce puteți spune despre eforturile președinției azere și ale comunității internaționale la conferința pentru combaterea schimbărilor climatice?
– Cred că vine într-un moment critic. Aveam așteptări mari. Azerbaidjanul a reușit să ni le depășească printr-o organizare excelentă. Îi felicit încă o dată pe președintele Aliyev, ministrul Șahbazov și pe toți cei care au fost implicați în acest efort.
Îmi pot imagina doar ce înseamnă să găzduiești 70.000 de oameni. Înțeleg că au venit mai mulți decât se aștepta. Lumea se uită acum la Baku și se întreabă ce vor face liderii? Vor fi capabili să treacă dincolo de vorbe și să ajungă la finanțări și proiecte concrete? Pentru că, până la urmă, cetățenii noștri vor prețuri mai mici la energie, facturi mai mici la utilități. Companiile noastre doresc o energie mai competitivă și asta trebuie să le oferim.
La COP29 ne așteptăm să semnăm contractele pentru două reactoare nucleare de mare amploare, două reactoare nucleare suplimentare, aproape de Constanța, la Cernavodă, ceea ce va însemna 1400 de megawați de energie curată, producție de bază, care se va realiza până în 2032. Dar acesta este pasul critic. Așa că, pentru mine, Baku va fi întotdeauna un loc de amintiri grozave și de mare succes. De asta au nevoie cetățenii noștri. De investiții concrete, finanțare, să trecem de la vorbe la fapte.
– Când va începe construcția fizică a cablului Black Sea Green Energy și care este costul acestui proiect?
– Pe baza rezultatelor studiului preliminar de fezabilitate, în primul rând, este un proiect critic pentru noi, pentru Azerbaidjan, pentru Georgia, pentru Ungaria. Este poarta de intrare a Azerbaidjanului către Europa și vreau să priviți România ca pe partenerul dumneavoastră cel mai de încredere din regiunea noastră.
Cred că am avut primul parteneriat strategic în cadrul UE cu Azerbaidjanul în 2009. Ambasadorul nostru a fost aici. Pentru România, proiectul coridorului verde înseamnă securitatea energetică, pentru că ne diversifică rutele energetice. Este, de asemenea, energie verde și este, de asemenea, energie mai ieftină. Cu cât putem accesa mai multe rute energetice, cu atât energia va deveni mai ieftină.
Și asta speră cetățenii, companiile să fie competitive, ca să aibă un nivel de trai bun. Ieri am avut o nouă întâlnire interministerială. Pentru ședința ministerială, ne-au fost prezentate câteva rezultate suplimentare de către Chessy, principala companie care realizează proiectarea. Avem în vedere și cablul de fibră optică. Bulgaria este în curs de aderare la inițiativă.
Știu că și Republica Moldova este interesată, așa că pe scurt, e prea devreme să dau cifre. Cred că vor fi multe miliarde, multe miliarde. Dar nu avem încă o cifră finală. Ideea este că, indiferent de cost, nu poți pune un preț pe securitatea energetică. Așa că sper că toate cele patru state vor finanța proiectul. Sper că va fi finanțat de Comisia Europeană. Pentru că, după cum știți, în decembrie 2022, la București, această inițiativă a fost lansată alături de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, și cu sprijinul deplin al Comisiei. Așa că apelul meu chiar și ieri în timpul întâlnirii cu UE a fost să găsim soluția și banii necesari.
– Din câte știu, SOCAR a semnat un acord de gaze cu RomGas pentru livrarea de gaze din Azerbaidjan. Un BCM, din 2022-23. A fost semnat sau prelungit pentru anul viitor?
– Nu am făcut-o oficial, dar pe baza tuturor discuțiilor noastre cu dragul meu prieten Parviz Shakhbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan, ne-am întâlnit și cu președintele Aliyev ultima dată când am fost aici. Este doar o formalitate, în esență, să îl prelungești când este nevoie. În acest moment, România își acoperă consumul cu producție de gaze onshore și nearshore. Și în 2027, ne vom dubla producția prin proiectul Neptune Deep din Marea Neagră.
Deci, la nevoie, am găsit întotdeauna un partener grozav în Azerbaidjan și suntem siguri că ne putem baza pe Azerbaidjan, așa cum Azerbaidjanul se poate baza pe România.
– Ce părere aveți despre Azerbaidjan și despre cooperarea dintre Azerbaidjan și România în sectorul energiei regenerabile?
– Cred că viitorul este foarte luminos pentru că avem obiective comune. De asemenea, instalăm o mulțime de panouri fotovoltaice, o mulțime de mori de vânt.
Deci, în total, finanțăm aproximativ 10.000 de megawați chiar acum, ceea ce ar trebui să fie realizat în trei, cinci, poate șase ani. Știu că Azerbaidjanul are planuri la fel de ambițioase, deci cred că există mult loc pentru cele mai bune practici. Și suntem și prima țară de la Marea Neagră care are o lege pentru energia eoliană offshore, care va încuraja investițiile. Și cândva înainte de sfârșitul anului viitor, sperăm să facem primele concesionări în Marea Neagră, ceea ce ne va permite ca până în 2032 să avem primele mori de vânt.
Din nou, loc pentru cooperare cu Azerbaidjan, loc pentru eforturi comune și poate furnizori comuni. Deci putem reduce costurile și, într-adevăr, putem crea această punte energetică. Acesta este visul nostru, o punte energetică între Baku și București.
– Adică să cumpărați energie verde din Azerbaidjan și să o tranzitați în altă țară?
– Și asta. Din nou, dincolo de ceea ce producem la nivel local, și aici în Azerbaidjan, scopul principal al coridorului energetic este într-adevăr de a avea acces la energie verde de ambele părți ale acestei punți.
– Mai este relevant proiectul de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în portul Constanța cu participarea Azerbaidjanului?
– După părerea mea, ar fi un proiect foarte binevenit. Am discutat ultima dată. Știu că avem un studiu de fezabilitate făcut, așa că știm ce implică. Este doar o chestiune de a găsi mixul de finanțare potrivit. Nu văd că este în conflict cu alte proiecte pe care le avem. Dimpotrivă, este complementar coridorului vertical, este complementar multor lucruri. Și permite Azerbaidjanului să folosească o resursă care probabil are o fereastră, o fereastră limitată de oportunitate.
Lumea trece treptat de la combustibilii fosili. Înlocuim cărbunele. Avem nevoie de gaz drept combustibil de tranziție. Cred că nuclearul va fi răspunsul, pe termen mediu și lung. Dar, între timp, România susține din plin proiectul. Trebuie doar să găsim finanțarea potrivită. Cea mai scumpă parte, cred, este între Azerbaidjan și Georgia în ceea ce privește infrastructura, așa că acolo este cheia proiectului, dar cel puțin în ceea ce mă privește, îl susțin în totalitate.
Autor: Nazrin Babayeva, Nigar Abbasova
REPORT.az (Azerbaidjan) – 19 noiembrie
