Alegerile prezidențiale din România dar și fronturile din Ucraina și Orientul Mijlociu se află în atenția presei internaționale. Primele date oficiale parțiale publicate după închiderea urnelor în România arată o luptă strânsă pentru locul doi, scrie Reuters. Prim-ministrul Marcel Ciolacu este pe cale să câștige primul tur, iar pentru poziția a doua, lupta se dă între liderul de centru-dreapta Elena Lasconi și doi contracandidaţi de extremă dreapta. Prezența la vot a fost de peste 52% dintre alegătorii înscriși. Întrucât niciun candidat la președinție nu a reuşit să obțină majoritatea, va fi organizat un nou tur peste două săptămâni.
Euronews face o radiografie a contextului în care au loc alegerile din România, opinând că acestea „au o semnificație legată de echilibrele politice din Europa de Est. O victorie a liderului de extremă dreapta, George Simion, ar putea consolida axa conservatoare și naționalistă, întărind legăturile cu Viktor Orban din Ungaria și Jarosław Kaczyński din Polonia. Dimpotrivă, un succes al moderaților, precum Marcel Ciolacu sau Mircea Geoană, ar garanta continuitatea României în blocul pro-european, promovând o linie de colaborare cu capitala Bruxelles. România, membră a NATO și a UE, are o istorie de stabilitate politică, însă aceasta începe să se prăbușească odată cu ascensiunea unor mișcări precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), forță de extremă dreapta intrată în Parlament în 2020, în urma succesului altor partide similare din Europa”.
Urmărind frontul din Ucraina, Financial Times scrie că pe lângă nord-coreeni, Rusia recrutează și trimite la luptă și yemeniți. „Rusia înrolează sute de yemeniți, o mișcare care evidențiază legăturile tot mai mari dintre Moscova și rebelii Houthi, o mișcare pro-iraniană care controlează zone mari din Yemen, printre care capitala Sana’a. Recruții au declarat că au ajuns în Rusia printr-o companie obscură, cu promisiunea unui loc de muncă cu salarii ridicate și chiar a cetățeniei ruse, în contextul în care Kremlinul încearcă să evite o mobilizare generală. În rândurile rusești se află deja mercenari din Nepal și India și în jur de 12.000 de soldați din armata nord-coreeană, staționați în provincia rusă Kursk”. La Repubblica amintește că luna trecută a apărut știrea că „Rusia a furnizat date din satelit pentru a ajuta Houthi să atace navele în Marea Roșie. Rebelii vizează de mult nave comerciale în această regiune, în ceea ce definesc drept o acțiune de solidaritate cu palestinienii din Fâșia Gaza”.
Făcând o paralelă între situația din Ucraina și cea din Orientul Mijlociu, publicația turcă Sabah vorbește despre „un plan al SUA de a palestiniza Ucraina”. „SUA și Anglia nu își doresc soluționarea crizei din Ucraina. Ba chiar obiectivul SUA nu este să pună capăt crizei, ci să o adâncească. Din acest motiv, cel mai mare risc pentru Europa nu este transformarea Ucrainei într-o Somalie sau într-un Afganistan. Acest lucru a fost făcut deja. Acum a venit vremea palestinizării Ucrainei și inducerii ei într-o comă geopolitică. Astfel, criza ucraineană, care a fost transformată într-un fel de ‘problemă palestiniană’ pentru Europa, va deveni o sursă recurentă de conflict cu o mare putere militară. SUA vor trebui, fără îndoială, să permanentizeze criza ucraineană pentru a-și menține ambițiile globale. La fel ca în cazul Palestinei, o Ucraină captivă într-o spirală de haos, furie, distrugere, sărăcie, violență, foamete, exil și război va deveni principalul exportator de probleme pentru Europa continentală”.
În Orientul Mijlociu, forţele israeliene au distrus peste 150 de situri Hezbollah şi au ucis zeci de combatanţi în sudul Libanului, într-o operaţiune terestră, scrie The Times of Israel. Forţele armate israeliene (IDF) anunță că au identificat şi distrus arme, lansatoare de rachete, buncăre şi poziţii de luptă utilizate de Hezbollah, care reprezentau o ameninţare pentru nordul Israelului. În același timp, după cum relatează The Jerusalem Post, o sursă de apărare israeliană a declarat că „există o probabilitate semnificativă de acțiune militară împotriva programului nuclear iranian”. Potrivit sursei, actualele condiții reprezintă o oportunitate „de aur” pentru a ataca și a dezactiva instalațiile nucleare iraniene, fiindcă „cele mai importante sisteme de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse, iar scuturile țării, precum Hezbollah și Hamas, au fost slăbite în mare măsură”.
După 13 zile de negocieri, țările COP29 au ajuns la un acord privind clima la Baku, scrie Corriere della Serra. „Țările dezvoltate – UE, Marea Britanie, SUA, Canada, Australia, Japonia, Noua Zeelandă – au pus pe masă un pachet de 300 de miliarde de dolari pe an, din finanțare publică și privată, pentru a sprijini țările cele mai sărace”. Textul aprobat include, de asemenea, elaborarea unei „Foi de parcurs de la Baku la Belem”, unde se va desfășura COP30 în 2025, privind modalitățile de a ajunge la finanțări de 1,3 trilioane de dolari pe an pentru climă. „Conferința a reușit să aprobe rapid liniile care vor reglementa viitoarea piață a carbonului controlată de ONU, un subiect care este în așteptare de ceva vreme, însă în ceea ce privește punctul cheie al acestei conferințe – finanțarea climei – s-au succedat dezacordurile”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
