Budapesta a fost scena unui progres major în Schengen după ce Austria a fost de acord să își ridice veto-ul asupra aderării României și Bulgariei. Austria a fost de acord să își ridice veto-ul îndelungat asupra aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen fără pașapoarte, pe care cele două țări est-europene au încercat ani de zile să îl obțină, dar s-au lovit de rezistența Vienei. Progresul a fost anunțat vineri după-amiază de președinția ungară a Consiliului UE, care a găzduit la Budapesta o reuniune cu miniștrii de interne din România, Bulgaria și Austria. Cei trei miniștri au semnat un „acord comun” pentru a deschide calea către aderarea completă la Schengen, a declarat un purtător de cuvânt maghiar.
Declarația subliniază „progresele” înregistrate în reducerea migrației ilegale și a cererilor de azil în cele trei țări și include un angajament de accelerare a deportărilor solicitanților respinși. În practică, acordul înseamnă abolirea controalelor la frontierele interne terestre, ultimul obstacol rămas. La începutul acestui an, controalele pașapoartelor la frontierele maritime și aeriene au fost eliminate definitiv, într-o primă concesie făcută de Viena. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a salutat vestea, afirmând că România și Bulgaria „aparțin pe deplin” spațiului Schengen. „Haideţi ca în 2025 Schengen să devină mai puternic”, a spus Ursula von der Leyen. Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a fost la fel de pozitivă, afirmând că „un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”.
Pentru a deveni realitate, acordul de la Budapesta trebuie să fie aprobat în unanimitate de statele membre, un proces care se așteaptă să decurgă fără probleme. Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, care a participat la reuniunea ministerială, a declarat că votul va avea loc pe 12-13 decembrie și că, „sperăm”, până la 1 ianuarie, controalele la frontierele terestre vor fi eliminate complet. „Acesta este un moment minunat, sunt foarte fericită astăzi”, a declarat Ylva Johansson într-un mesaj video. Excluderea României și Bulgariei din Spațiul Schengen, care cuprinde 450 de milioane de persoane și marea majoritate a statelor membre, a fost o sursă recurentă de fricțiuni între cele două țări și Austria, principalul stat care s-a opus aderării. Viena a declarat că sosirea continuă a migranților ilegali este dovada că Schengen „nu funcționează” și că o nouă extindere nu este justificată.
Bucureștiul și Sofia au contestat această afirmație, susținând că niciuna dintre ele nu face parte din ruta Balcanilor de Vest prin care mii de migranți intră ilegal în bloc în fiecare an. Bruxelles-ul a sprijinit ferm candidaturile lor, iar din 2011, Comisia Europeană, care are sarcina de a evalua candidaturile Schengen, a insistat că România și Bulgaria erau „pregătite” să adere și a pledat pe lângă Austria să renunțe la veto. Țările de Jos s-au opus, de asemenea, inițial, dar au cedat în cele din urmă. Progresul survine într-un moment delicat pentru Schengen: mai multe state membre, precum Germania și Franța, au reintrodus controalele la frontieră în încercarea de a controla migrația ilegală, chiar dacă experții pun la îndoială eficacitatea acestei măsuri unilaterale.
Potrivit declarației comune semnate vineri, vor fi instituite controale temporare la frontieră între Ungaria și România și între România și Bulgaria timp de cel puțin șase luni pentru a „preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne”.
Traducere: Magda Baci
EURONEWS (Franța) – 22 noiembrie
