Alegerile legislative din România sunt atent analizate de presa internațională. Strivită sub cel mai greu val de turbulențe politice din ultimele decenii, România a ales un nou Parlament, extrem de divizat, format din partide de centru pro-ocidentale și naționaliști antiregim care vor să slăbească relațiile țării cu Occidentul, scrie The New York Times. Totuși, partidele pro-occidentale au obținut cele mai multe voturi și pot încerca să formeze o coaliție, crede ABC News, iar Euronews subliniază că viitorul Parlament și viitorul guvern pot menține strategia națională europeană fermă, în ciuda ascensiunii candidaților ultranaționaliști și pro-ruși. Într-un moment tulbure din punct de vedere politic, România s-a confruntat cu alegeri legislative care au conturat un peisaj foarte fragmentat pentru viitorul unei țări care face parte din Uniunea Europeană și este unul dintre principalele fronturi defensive ale NATO împotriva Rusiei, constată Cadena Ser, iar EFE adaugă că rezultatele indică faptul că, în pofida prognozelor, forțele ultranaționaliste și de extremă dreapta nu au reușit să-și crească suficient sprijinul pentru a schimba fundamental situația din Parlament. Totuși, ascensiunea extremei drepte și a forțelor pro-ruse în România provoacă îngrijorare serioasă la Bruxelles, Washington și în capitalele țărilor vecine, atenționează Le Monde. Situată aproape de Ucraina, România joacă un rol cheie în apărarea granițelor de est ale UE și NATO, iar o posibilă deplasare către sfera de influență rusă ar compromite acest echilibru, un asemenea scenariu fiind cu atât mai îngrijorător cu cât țara este un hub vital pentru ajutorul umanitar și militar destinat Ucrainei, analizează ziarul francez. Soarta României va fi decisă pe 8 decembrie, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, toată Europa având ochii ațintiți asupra acestui scrutin, adaugă Le Monde.
Uniunea Europeană este dornică să arate un sprijin puternic pentru Ucraina, pe măsură ce forțele sale se retrag pe front și pe măsură ce alegerea lui Donald Trump în SUA provoacă temeri privind încetarea ajutorului american pentru Kiev, iar vizita noului șef al diplomației europene, Kaja Kallas, și a noului președinte al Consiliului European, Antonio Costa, a avut loc într-un moment în care tensiunile sunt maxime între Moscova și Occident, relatează Le Point. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a reiterat că țara sa are nevoie de arme și a vorbit despre necesitatea ca NATO să ofere protecție regiunilor Ucrainei controlate încă de Kiev, citează AFP. Între timp, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că Berlinul va livra Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană, citează Reuters. În timp ce Moscova își continuă ofensiva în Ucraina, președintele Vladimir Putin a aprobat planurile bugetare pentru 2025, crescând drastic cheluielile de apărare. Potrivit CNN, aproximativ 126 de miliarde de dolari vor fi alocate sectorului, adică aproximativ 32,5% din cheltuielile federale. Acest buget de apărare este cu circa 28 de miliarde de dolari mai mare decât bugetul din 2024, care a doborât deja recorduri. Cu această creștere record a cheltuielilor militare, președintele rus și guvernul său își confirmă hotărârea de a continua ofensiva în Ucraina, indiferent de costurile umane și economice, atenționează Le Point.
Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită de stat în Arabia Saudită, informează cotidianul saudit Okaz, subliniind că acest demers vine într-un moment important, pe fondul unor evenimente care se accelerează în regiune. Întâlnirea dintre prințului moștenitor Mohammed bin Salman și Emmanuel Macron se desfășoară acum în contextul post-7 octombrie, care a însângerat Orientul Mijlociu și i-a tulburat echilibrul, dar și înainte de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, subliniază cotidianul libanez L’Orient-le-Jour. Referitor la Gaza, Mohammed bin Salman vede Parisul ca pe o pârghie esențială în fața viitoarei administrații americane a lui Trump, adaugă L’Orient-le-Jour. Într-un context marcat de crize regionale, de la Gaza până în Liban, sau Siria, Macron încearcă să-și consolideze relația cu prințul moștenitor saudit, un jucător cheie în căutarea stabilității regionale, precizează Le Monde. Însoțit de o delegație de oameni de afaceri, președintele francez speră să câștige contracte pentru Franța, în ciuda redimensionării megaproiectelor aflate în centrul Vision 2030, strategia de modernizare și diversificare economică a regatului, adaugă Le Monde. Această vizită, la invitația prințului moștenitor Mohammed bin Salman, reflectă ambiția comună de a consolida cooperarea în diverse sectoare și de a respecta inițiativele Arabiei Saudite Vision 2030 și France 2030 și coincide cu găzduirea de către Arabia Saudită a COP16, o platformă globală dedicată deșertificării, menționează Arab News. În același timp, Macron participă la One Water Summit, coprezidat de Franța și Kazahstan, care abordează provocările gestionării resurselor de apă în fața schimbărilor climatice, aceste evenimente reliefând angajamentul ambelor națiuni față de sustenabilitatea mediului, o piatră de temelie a parteneriatului lor, precizează Arab News. Președintele francez l-a primit pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite la Elysée de două ori, în 2022 și 2023, amintește Arab News și adaugă că exporturile franceze către Arabia Saudită au crescut cu 5%” în 2023 față de anul precedent.
Președintele american Joe Biden și-a început vizita promisă de mult timp în Africa, în Angola, pentru a sprijini un proiect feroviar important, Coridorul Lobito, care promovează prezența SUA într-o regiune bogată în minerale, susținut în trei țări – Zambia, Congo și Angola – proiect considerat o nouă abordare pentru a contracara o parte din influența globală a Chinei, care deține controlul asupra mineralelor critice ale Africii, informează Associated Press. Este vorba despre o modernizare și extindere a unei linii de cale ferată de la minele de cupru și cobalt din nordul Zambiei și sudul Congo până la portul angolez Lobito, la Oceanul Atlantic, o rută spre vest pentru mineralele esențiale ale Africii, explică Associates Press. Niciun președinte în exercițiu nu a vizitat vreodată Angola, o fostă colonie portugheză care, după ce și-a câștigat independența în 1975, a suferit mai mult de un sfert de secol de război civil. În cele două decenii de la sfârșitul războiului, Angola a construit o națiune mai prosperă pe baza resurselor de petrol și diamante, iar acum este un centru al competiției economice dintre Statele Unite și China, explică The New York Times. Vizita este menită să evidențieze legăturile strânse dintre Angola și SUA, opinează Al Jazeera și continuă: până în urmă cu câțiva ani, Angola a împrumutat masiv din China și a fost, de asemenea, din punct de vedere istoric apropiată de Rusia: în timpul războiului civil, SUA și fosta Uniune Sovietică au susținut părțile rivale, ceea ce a dus la legături reci între Luanda și Washington. Cu toate acestea, guvernul președintelui Joao Lourenco, care este în funcție din 2017, a favorizat legături mai puternice cu Washingtonul, cele două țări aprofundând relațiile comerciale și, până în 2023, comerțul SUA-Angola totalizând aproximativ 1,77 miliarde de dolari, iar Angola ajungând al patrulea partener comercial ca mărime al SUA în Africa subsahariană, menționează Al Jazeera.
(Cristina Zaharia/RADOR RADIO ROMÂNIA)
