Cu doar câteva zile înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din România, presa internațională alocă spații ample acestui eveniment politic de o importanță majoră. Sub titlul „A doua revoluție a României”, The Financial Times amintește de evenimentele care au dus la răsturnarea comunismului în decembrie 1989 și de începuturile parcursului european și NATO al României. „Acea societate care se afla în genunchi la finalul regimului sumbru al lui Nicolae Ceaușescu s-a apucat să se deschidă și să-și reformeze instituțiile pentru a putea adera mai întâi la NATO și apoi la UE. 35 de ani au trecut de atunci și asistăm acum la ceva ce ar putea fi o a doua revoluție. Implicațiile cele mai grave pândesc în primul rând România și cele două partide de centru care s-au tot alternat la putere, adesea mult prea delăsătoare, însă consecințe neliniștitoare pot fi și pentru UE”. Călin Georgescu, „un ultranaționalist carismatic care-l laudă pe Vladimir Putin al Rusiei și se opune continuării ajutorului pentru Ucraina, care a perorat împotriva NATO, UE și a corporațiilor multinaționale, s-a ițit de la periferie pentru a prelua conducerea în cursa prezidențială, al cărei al doilea tur va fi duminică”. „O asemănare mare cu Moldova, unde Moscova susține partide rusofile, poate fi detectată la finanțarea campaniei de pe TikTok a lui Georgescu”, mai arată The Financial Times.
În plin scandal pe tema campaniei electorale pe rețeaua TikTok, Uniunea Europeană cere companiei chineze să salveze datele despre procesul electoral din România din cauza riscului reprezentat și pentru UE, scrie publicația spaniolă Cadena Ser. „Comisia Europeană a emis un ordin către rețeaua de socializare TikTok pentru a salva date și informații legate de eventualele riscuri la adresa procesului electoral din România, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a indicat modul în care campania prezidențială a lui Călin Georgescu, câștigător neașteptat în primul tur, a beneficiat de rețelele sociale, în special de TikTok. Mai exact, ordinul se referă la documente și informații interne referitoare la proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și la modul în care abordează riscul de manipulare prin utilizarea coordonată neautentică a serviciului”.
Potrivit Reuters, și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o potențială interferență străină în alegerile prezidențiale din România, după declasificarea de către CSAT a unor documente care arată că țara a fost ținta unor „atacuri hibride agresive” în timpul unei perioade de trei scrutine consecutive. Într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA precizează că Washingtonul este îngrijorat de date din raport privind „implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România”. „Progresul României, câștigat cu greu, ancorându-se în comunitatea transatlantică, nu poate fi respins de actorii străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de la alianțele sale occidentale. Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA – România în domeniul securității, în timp ce o decizie de restricționare a investițiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România”, arată Departamentul american de Stat.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Occidentul, în cadrul unei reuniuni a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din Malta, că ar fi orchestrat un „nou război rece”, considerând că acum acesta amenință să devină „fierbinte”, a relatat agenția rusă de stat Ria Novosti. „Pentru a readuce NATO în prim-planul scenei politice, după dezastrul afgan, era nevoie de un inamic unificator. Soluția a fost o reîncarnare a războiului rece, doar că acum riscul este mult mai mare de a trece într-o fază fierbinte”, a arătat Serghei Lavrov în fața reprezentanților celor 57 de state participante la OSCE, în majoritate țări care au denunțat invazia rusă din Ucraina. De asemenea, șeful diplomației ruse a acuzat administrația americană că încearcă să „destabilizeze continentul eurasiatic”. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, citat de La Libre Belgique, a afirmat că Rusia reprezintă „cea mai importantă amenințare” la adresa securității din Europa. „Rusia nu este un partener, este cea mai mare amenințare la adresa securității noastre comune. Participarea Rusiei la OSCE este o amenințare la adresa cooperării în Europa”, a spus Andrii Sibiga, asigurând că Moscova „minte” atunci când vorbește despre pace.
Reflectând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului de la Paris, publicația spaniolă La Razon comentează că „Michel Barnier, negociatorul abil al Brexitului, a fost învins de haosul politic francez”. „Parlamentul fragmentat născut în urma recentelor alegeri legislative (30 iunie și 7 iulie) a adus o Cameră Inferioară neguvernabilă împărțită în mod egal între stânga, Macronism și extrema dreaptă. O magmă în fierbere constantă pe care politicianul veteran nu a reușit să o potolească în cele 90 de zile ale sale ca prim-ministru. Barnier, cel mai vechi șef de guvern al Republicii a cincea, va deveni premierul cel mai efemer. Răsturnarea guvernului Barnier este o premieră în Franța din 1962, care agravează incertitudinea politică și economică într-o țară esențială a Uniunii Europene, comentează AFP. Șeful statului francez trebuie acum să numească un nou prim-ministru, pe fondul datoriei în creștere a țării. Estimat la 6,1% din PIB în 2024, mult mai mare decât prognoza de 4,4% pentru toamna anului 2023, deficitul public își va rata ținta de 5% în absența unui buget, iar incertitudinea politică va afecta costul datoriei și creșterii. Atât stânga, cât și centrul și dreapta par prea dezbinați pentru a conveni asupra unui nou guvern de coaliție”.
„Crizele politice din Franța și Germania generează probleme suplimentare pentru o economie europeană aflată deja în dificultate”, opinează Euronews. „Colapsurile guvernamentale de la Berlin și, acum, de la Paris vor împiedica eforturile de soluționare a deficitelor tot mai mari și a competitivității scăzute a Europei. Un vid politic în Franța și Germania, cei mai mari și mai influenți doi actori ai UE, înseamnă probleme pentru o economie europeană deja slăbită. Tabloul economic sumbru al Europei nu are șanse să devină mai roz. Relațiile cu principalul partener comercial, China, sunt din ce în ce mai dificile, pe măsură ce UE încearcă să se detașeze de un inamic geopolitic tot mai puternic. Promisiunea din campania electorală a președintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife vamale de 10% pentru bunurile europene va da și mai multe bătăi de cap – impunând atât un cost economic direct pentru exportatorii UE, cât și o alegere dificilă pentru liderii naționali în ceea ce privește modalitatea de răspuns. Amenințarea agresiunii rusești și posibila retragere a SUA din NATO vor însemna, de asemenea, că Europa trebuie să bage mâna în buzunar pentru a investi în armată”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
