”Căderea istorică”, cum o numește Le Monde, a regimului Assad în Siria ține capul de afiș al presei internaționale. ”Un sfârșit binevenit al unei dinastii brutale în Orientul Mijlociu” titrează Financial Times, în timp ce The Guardian rezumă că ”răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad vine după mai bine de 50 de ani de dictatură dură, 13 ani de război civil continuu și o lume plină de suferință”. ”Oamenii Siriei, sau cel puțin cei mai mulți dintre ei, se bucură”, însă ”această bucurie amintește de cea care a însoțit și căderea lui Saddam Hussein în Irak și a lui Muammar Gaddafi în Libia”. Amintirea acestor evenimente aduce cu sine un avertisment și o amenințare, mai scrie The Guardian, detaliind că ”avertismentul este că bucuria se poate transforma rapid în lacrimi, iar eliberarea într-o represiune reînnoită, în cazul în care prăbușirea bruscă a structurilor autoritare detestate, dar relativ stabile, declanșează o alunecare într-un haos fără sfârșit, iar amenințarea vine din faptul că vidul politic și militar care va urma ar putea fi revendicat de actori interesați nu de dreptate și reconciliere, ci de putere și răzbunare”. Les Echos atrage atenția asupra unei ”bulversări geopolitice majore”, adăugând și că lumea privește cu prudență instalarea la Damasc a unei coaliții dominate de jihadiști. Politico analizează cine are de câștigat și cine de pierdut de pe urma situației actuale din Siria și enumeră printre câștigători Turcia și Israelul, iar printre perdanți Rusia și Iranul. ”Căderea lui Assad este o lovitură pentru prestigiul Rusiei”, consideră BBC, în timp ce The Kyiv Independent, citând serviciile ucrainene de informații, anunță că Rusia a început deja să-și retragă armele și navele din Siria. Pierderea bazelor navale din Siria ”înseamnă o lovitură importantă pentru prezența Rusiei în Orientul Mijlociu și consolidează înfrângerea ei în regiune”, mai scrie ziarul ucrainean. Cu toate acestea Bashar al-Assad și membrii familiei au sosit la Moscova, anunță agenția rusa Tass, citând o sursă de la Kremlin care a explicat că le-a fost acordat azil ”din considerente umanitare”. Tass mai relatează și că ”liderii opoziției armate siriene au garantat securitatea bazelor militare rusești și a instituțiilor diplomatice din Siria”.
În Statele Unite, Donald Trump și-a prezentat programul într-un lung interviu difuzat duminică la NBC. New York Times face o sinteză a acestui interviu și remarcă de la bun început promisiunea lui Trump că administrația lui nu va încerca să se răzbune pe adversarii politici, deși a clarificat că i-ar fi plăcut să-i vadă pedepsiți. El a afirmat de asemenea că membrii comisiei parlamentare care au investigat atacul din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu ar trebui să facă pușcărie și a promis că va acționa „foarte rapid” pentru a-i grația pe cei condamnați pentru răzmeriță. În privința Ucrainei, Trump a declarat că ar trebuie „probabil” să se aștepte la mai puțin ajutor din partea SUA după învestirea lui. El a susținut inițial că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin, după care s-a corectat și a afirmat că nu vrea să discute subiectul. A refuzat și să promită că nu va părăsi NATO, însă a afirmat că America va rămâne în alianță dacă va fi tratată „echitabil”, mai notează New York Times.
Și România beneficiază de spații largi în presa internațională. ”Alegerile din România: Ce naiba se întâmplă?”, se întreabă încă din titlu Politico, detaliind că ”Anularea unor alegeri între două tururi de scrutin reprezintă un pas greu de făcut, dar Curtea Constituțională a României a hotărât că protejarea democrației în fața unui atac din străinătate este esențială. Decizia instanței de anulare a alegerilor prezidențiale din România a aruncat țara într-un marasm și nu este clar unde se va termina totul”, mai scrie Politico. ”România în stare de șoc, investigații asupra rolului platformei TikTok și al Moscovei”, titrează agenția italiană ANSA, explicând că ”anchetatorii au declanșat o serie de percheziții menite să verifice posibile infracțiuni de corupție electorală, spălare de bani, falsificare informatică, dar și posibile încălcări ale legii care interzice activitatea grupurilor neofasciste, rasiste și xenofobe”. „România este un caz șocant, dar departe de a fi unul izolat. Astfel, democrația este distrusă din exterior”, subliniază Vera Jourová, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, într-un interviu acordat ziarului italian Il Corriere della Sera. ”Europa se confruntă cu interferența Rusiei”, conchide Le Monde într-un editorial, invocând ca exemple: Georgia, România, Moldova. ”Niciodată, probabil, un scrutin organizat în UE nu a fost la fel de îndoielnic ca primul tur al votului prezidențial al României, din 24 noiembrie, în care un candidat pro-rus apărut de nicăieri, Călin Georgescu, a obținut aproape 23% din voturi după ce a făcut campanie aproape exclusiv pe TikTok. Serviciile de securitate românești au confirmat miercuri ceea ce o mare parte a mass-mediei a detectat: această popularitate bruscă pe această rețea de socializare foarte populară în România este rezultatul unei operațiuni de manipulare care a costat câteva sute de mii de euro și al cărei „mod de operare și anvergură” evocă un actor statal nenumit, dar care nu poate fi decât Rusia”, mai scrie Le Monde. În replică, ziarul Kommersant de la Moscova acuză Curtea Constituțională că ”a intervenit în alegerile din România” și notează că Ministerul rus de Externe i-a cerut Bucureștiului ‘să nu amplifice amenințarea rusă’ pentru a manipula opinia publică’. The Guardian consideră că în săptamâna care tocmai s-a încheiat, democrația a fost pusă la încercare din Europa până-n Asia, însă după cum titrează cotidianul britanic, ”din Coreea de Sud și până în România tinerii luptă în apărarea democrației”. (Carolina Ciulu)/cciulu
