Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a generat multă tensiune în societatea românească, alimentată și de numeroase știri false despre pericolul unei iminente intrări a României în război.
CONTEXT
În ultimele zile, Ministerul Apărării Naționale din România a dat publicității mai multe comunicate și a postat în mod repetat pe pagina de facebook dezmințiri cu privire la dezinformările apărute pe rețelele de socializare, în special pe platforma TikTok: și anume că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare, iar în Portul Constanța este concentrată tehnică militară semnificativă sau că se fac pregătiri pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau pentru mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina. În plus, au fost folosite imagini de la parada de 1 Decembrie sau chiar din alte zone ale lumii pentru a susține că e vorba de deplasări de echipamente militare în perspectiva implicării României în război.
Majoritatea postărilor de pe Tik Tok care au propagat dezinformările de mai sus sunt însoțite de avertismentul scris cu litere mari: Vine războiul!
Extrem de viralizat este și un fragment din emisiunea ”Culisele Statului Paralel” difuzată de un post important de știri din România, Realitatea TV, în data de 7 decembrie, după anunțarea anulării primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. În fragmentul distribuit masiv pe tik tok de diverse conturi, candidatul Călin Georgescu, care a făcut obiectul documentelor desecretizate prezentate în ședința CSAT cu privire la o ingerință a Rusiei în alegeri, a susținut că decizia CCR este parte a unui plan conceput la Washington pentru a-l împiedica pe președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul. Concret, România ar urma să intre în război cu Rusia și întrucât este țară NATO, Statele Unite ar urma să intervină în apărarea ei. Astfel, intrarea SUA în război ar permite administrației Biden să decreteze starea de necesitate, împiedicând astfel transferul de putere către președintele ales Donald Trump.
Pe fundalul înregistrării fragmentului din timpul emisiunii ”Culisele Statului Paralel”, se aud și reacțiile de îngrijorare și revoltă ale telespectatoarei față de un posibil plan de implicare a României în război.
Redăm mai jos părți din discuția dintre realizatoarea emisiunii, Anca Alexandrescu, și candidatul la președinție Călin Georgescu (pentru completarea pasajelor selectate postarea de mai sus este coroborată cu postarea de pe contul TikTok liber dacul):
”Anca Alexandrescu: Vă rog să explicați pe larg ca să înțeleagă toată lumea care este manevra de la Washington și de ce au fost aliniați toți de la București via Washington?
Călin Georgescu: Da, pentru că declanșarea acestui război se poate face strict prin România. România odată ce intră în acest război ca țară membră NATO, automat America, ca țară membră NATO, se oprește, practic, numirea președintelui Trump întrucât până în momentul acesta președintele pe funcție este Biden. Or, odată declarată starea de necesitate datorită războiului, președintele Trump nu mai poate să fie numit. Iar România, prin ceea ce am făcut noi odată cu primul tur, le-am încurcat rău lucrurile, și atuncea România odată ce eu am declarat și nu o dată, de mai multe ori, practic, după votul de duminică, luni, din punctul meu de vedere, aceasta era linia, pacea, și nimeni nu se putea atinge, nimeni nu mișca un fir de păr de pe capul niciunui român cu mine ca președinte.
/…/
Anca Alexandrescu: Adică stați un pic, dvs spuneți că suntem în pericol de a fi băgați în război ca să rămână administrația Biden la putere?
Călin Georgescu: Despre asta este vorba.
Anca Alexandrescu: Stați un pic, este doar analiza dvs sau vă bazați pe informații clare?
Călin Georgescu: Bineînțeles că avem și noi informațiile noastre, în special pe culoarul american. Lucrurile sunt foarte bine cunoscute pe acest palier și sunt convins că foarte curând vor fi devoalate în mare parte.
Anca Alexandrescu: Mi se foarte interesant că în timp ce vorbesc cu dvs, primesc foarte multe mesaje care îmi confirmă această teorie. Este adevărat că și eu am vorbit astăzi cu cineva la Washington care are legături directe în echipa lui Donald Trump și mi-a dat aceeași informație.”
Emisiunea a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului cu suma de 100.000 de lei pentru încălcarea, printre altele, a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora „Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.
VERIFICARE
Dincolo de dezmințirile oficiale, prezentate mai sus și publicate de Ministerul Apărării Naționale din România, prin care sunt combătute dezinformările legate de o eventuală intrare a României în război, vom verifica în ce măsură ar fi posibil un plan de împiedicare a transferului puterii în SUA pe baza Constituției și a altor prevederi legislative americane, dar și pe baza unor date istorice din alte perioade în care Statele Unite au fost implicate cu adevărat în război.
Conform Constituției SUA, puterile cu privire la implicarea într-un război sunt împărțite între Congres și Președinte. Concret, puterea de a declara război aparține Congresului, iar puterea de a conduce războiul aparține Președintelui, după cum explică site-ul de educație media LawShelf al Universității Crestpoint, într-un articol recomandat de Biblioteca și Muzeul Prezidențial Richard Nixon. ”Această împărțire este un exemplu de punere în practică a principiului separației și echilibrului între puteri. Autorii Constituției au realizat cât de importantă este o decizie de implicare a SUA în război și au dorit să prevină ca o singură entitate să ia această decizie”, mai explică site-ul LawShelf.
Cu toate acestea, există și ”acțiuni prezidențiale unilaterale”. Așa se face că, deși Statele Unite nu au mai declarat oficial război de la Al Doilea Război Mondial, au fost implicate în mai multe conflicte armate de atunci prin astfel de ”acțiuni prezidențiale unilaterale”. Însă în toate aceste cazuri au existat diverse acte de autorizare din partea Congresului. În plus, după Războiul din Vietnam, în anul 1973, a fost adoptată Rezoluția cu privire la puterile în caz de război, care limitează puterile președintelui american de a se angaja în acțiuni militare în străinătate fără acordul Congresului.
În legislatura care tocmai se încheie, Partidul Democrat al președintelui Biden deține majoritatea doar într-o singură cameră, în Senat, iar în legislatura care începe la 3 ianuarie 2025, majoritatea atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților va fi deținută de Partidul Republican al președintelui ales, Donald Trump, conform datelor prezentate în detaliu de APM Research Lab. Astfel că orice ipotetic plan de menținere la putere a actualei administrații Biden nu numai că ar fi blocat de Congres, dar ar și sucomba din lipsă de resurse financiare care depind de asemenea de aprobarea Congresului.
Pe de altă parte, datele istorice arată că în SUA nu a existat o prelungire automată a unui mandat prezidențial pe timp de război. Chiar și în cazul celor două războaie mondiale, rămânerea la putere a președintelui aflat în funcție la momentul declanșării lor s-a produs doar în urma unor alegeri desfășurate în mod real, conform calendarului aferent. Iar în timpul războiului din Vietnam a existat inclusiv un transfer de putere de la un președinte democrat (Lyndon B. Johnson) la unul republican (Richard Nixon), în urma alegerilor desfășurate în anul 1968, deci într-un moment în care SUA erau implicate masiv într-o confruntare militară care a provocat pierderi și a lăsat răni adânci în memoria colectivă americană.
În plus, după cum explică de la Washington Iulia Huiu, analist politic și expert în politica americană, în exclusivitate pentru Rador Radio România: ”Administrația Biden desfășoară deja procesul de transfer pașnic al puterii către noua administrație Trump, proces care are loc în normele și cutumele democrației americane”. Pregătirile pentru transferul puterii în SUA încep chiar cu un an înainte de alegeri și se desfășoară în etape bine stabilite conform unui calendar de acțiuni ce trebuie întreprinse pentru predarea graduală a ștafetei între cele două echipe, având deja loc inclusiv întâlnirea uzuală din perioada de tranziție dintre cei doi președinți.
În privința războiului din Ucraina, expertul în politica americană Iulia Huiu ține să sublinieze că ”de la declanșarea invaziei ruse în februarie 2022, președintele Biden și oficialii administrației au fost foarte fermi în a spune că nu vor trimite trupe în Ucraina (no boots on the ground) și că nu doresc un război cu Rusia. Publicul din Statele Unite a dezvoltat de-a lungul timpului o aversiune față de implicarea militară a SUA în diferite teatre de operațiuni și față de așa numitele ”For Ever Wars”. Prin urmare, administrația Biden a vrut de la bun început să risipească orice comentariu în acest sens. În plus, atunci când a venit vorba de ajutorul militar propriu-zis, ce echipamente și ce arme dă SUA Ucrainei, administrația Biden a operat în bună măsură mai degrabă precaut și progresiv, tocmai pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Chiar unii republicani cu o abordare mai agresivă în politica externă au reproșat administrației Biden că a făcut prea puțin și că s-a mișcat prea lent în susținerea Ucrainei și a pierdut o fereastră de oportunitate. Să își imagineze cineva că o administrație care nu vrea să riște foarte mult s-ar gândi să înceapă război direct cu Rusia sfidează o logică minimală. Iar să creadă cineva că România ar fi vârful de lance într-un asemenea plan este absurd și contraintuitiv. Deși România sprijină Ucraina, alte țări au oferit un sprijin mult mai mare și au fost mult mai vocale în afirmarea susținerii Ucrainei. Polonia și Țările Baltice au fost vârful de lance în acest sens și în ce privește contribuția directă pentru Ucraina și mesajele publice. În spațiul public american, cu excepția începutului războiului și primirii refugiaților, atunci când vine vorba de războiul din Ucraina se vorbește despre Polonia și Țările Baltice, nu despre România”, explică Iulia Huiu.
Prin urmare, ”cele susținute sunt false, sunt teorii ale conspirației, în care se regăsesc minciuni, dar și teme recurente de inspirație de la Kremlin”, conchide analistul politic Iulia Huiu, bazându-și concluzia pe un document oficial de punere sub acuzare în instanță, elaborat de FBI și făcut public printr-un comunicat din septembrie 2024 de Departamentul de Justiție al SUA.
Aplicând concluziile acestui document la dezinformările vehiculate în România, analistul Iulia Huiu subliniază: ”Cel mai relevant element este acela că narativul implicării în război și trimiterii de trupe în Ucraina se regăsește într-o operațiune amplă de dezinformare orchestrată de Rusia la nivel global. Operațiunea se cheamă Doppelganger și a fost demascată de Departamentul de Justiție al SUA. Ea s-a derulat în SUA, în state europene aliate, dar și în Mexic și alte părți și are multiple fațete și metode, dintre care cumpărarea de influenceri, ferme de boți cu ajutorul AI etc. În manualul de operare intră stabilirea unor grupuri țintă și a unor mesaje cheie care trebuie propulsate către aceste grupuri de public. Rusia încearcă să exploateze teama de război, să delegitimeze Ucraina în rândul populației din SUA și din statele aliate și să adâncească neîncrederea în instituțiile democratice și în instituțiile statelor vizate. Din documentele făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA știm exact care sunt obiectivele acestei operațiuni, precum și mesajele date explicit de ruși influencerilor și celor care se fac purtători de cuvânt ai Kremlinului, cu sau fără știință. Unul dintre mesaje este: „America suferă o înfrângere, suntem atrași în război, oamenii noștri vor muri în Ucraina”. Este exact același mesaj pe care îl dă Georgescu, dacă înlocuim America cu România”, conchide expertul în politica americană Iulia Huiu.
CONCLUZIE
Nu, un ipotetic plan de implicare a României în război nu ar putea împiedica transferul puterii la Washington de la administrația Biden la administrația Trump. Acest narativ este în linie cu operațiunea Doppelganger, demascată de Departamentul de Justiție al SUA ca fiind o operațiune amplă de dezinformare orchestrată de Rusia la nivel global, în care intră inclusiv narativul implicării în război și trimiterii de trupe în Ucraina, după cum subliniază expertul în politica americană Iulia Huiu.
