Pe lângă criza din relaţiile dintre Occident şi Rusia, atenţia presei internaţionale se îndreaptă şi spre zona Balcanilor, unde viitorul Greciei pare tot mai nesigur, în Macedonia se vorbeşte din nou despre confruntări violente, iar Bosnia-Herţegovina rămâne tributară consecinţelor războiului din fosta Iugoslavie. După întâlnirea „cu uşile închise” dintre secretarul de stat american John Kerry şi omologul său rus, Serghei Lavrov, Washington Post scrie despre cadourile pe care şi le-au făcut cei doi diplomaţi şi simbolistica din spatele acestor daruri. Lavrov i-a oferit lui Kerry „un tricou în cinstea victoriei aliaţilor în Al Doilea Război Mondial”, dar şi „două coşuri cu cartofi şi roşii”, iar secretarul de stat american i-a rezervat şefului diplomaţiei de la Moscova „o valiză”, citim în oficiosul de la Washington. Din Rusia, ziarul Kommersant scrie că potrivit ministrului de externe Lavrov, întâlnirea dintre şeful diplomaţiei americane şi preşedintele Putin a decurs în cele mai bune condiţii, şi conchide că „în relaţiile dintre SUA şi Rusia începe un nou sezon”. Opoziţia rusă nu a ratat momentul, publicând raportul pe tema Ucrainei, la care lucra fostul vicepremier asasinat, Boris Nemţov, înainte de a fi împuşcat mortal, după cum informează The Guardian. Este vorba de un raport despre soldaţii ruşi care luptă în Ucraina, precizează cotidianul britanic. Iar New York Times anunţă începerea manevrelor militare comune americano-georgiene, criticate vehement de preşedintele rus Putin.
O altă temă aflată de mai multă vreme în atenţia presei internaţionale este situaţia financiară a Greciei. Atena „achită o nouă tranşă din împrumutul contractat de la FMI”, titrează Wall Street Journal. Ar putea părea o veste bună, însă Financial Times atenţionează că în acest scop, „Grecia a fost silită să recurgă la rezerva valutară deţinută la FMI”, ceea ce „constituie un nou indiciu al situaţiei tot mai disperate în care se află această ţară”. De la Lisabona, ziarul Diario Economico relatează că „FMI se delimitează de viitoarele împrumuturi destinate Greciei”, care va trebui să negocieze doar cu zona euro şi BCE un viitor acord de ajutor. Iar din Spania, El Mundo scrie că Grecia „va deveni prima economie dezvoltată care va intra în incapacitate de plată”. Temerile sunt confirmate de la Atena de cotidianul Kathimerini, care estimează că „probabilitatea producerii unui accident financiar a ajuns acum de aproximativ 50%, în timp ce situaţia economică se deteriorează în continuare”. Iar un astfel de scenariu „ar fi extrem de înfricoşător”, însemnând că „politicienii eleni şi europeni au pierdut controlul destinului ţării şi apartenenţei sale la zona euro”, apreciază ziarul grec. Cu concluzia că „dacă restul Europei ar putea limita daunele”, pentru populaţia Greciei „consecinţele ar fi devastatoare”. Totuşi, nici ţările din zonă nu vor fi cruţate de efectele unei astfel de situaţii, după cum relevă cotidianul sofiot Standart, conform căruia falimentul Greciei va afecta statele balcanice Bulgaria, Albania, Macedonia, Serbia dar şi România, unde „băncile elene au o pondere semnificativă”. Nu este singura preocupare a ţărilor balcanice, după cum scrie presa internaţională. „Macedonia se află în pragul războiului civil”, estimează ziarul rus Kommersant, iar Le Monde relatează că „Naţiunile Unite, NATO şi UE fac apel la calm în Macedonia, după violenţele care au opus poliţia unei grupări armate în weekendul trecut”. „Bănuielile s-au îndreptat asupra albanezilor, minoritate care reprezintă un sfert din populaţia macedoneană, dar care este majoritară în Kosovo”, notează în continuare ziarul parizian. Gazeta Wyborcza avertizează că „recentul atac terorist din localitatea macedoneană Kumanovo ar putea reaprinde conflictele din Balcani”. Totuşi, menţionează aceeaşi gazetă de la Varşovia, „macedonenii îşi acuză propriul guvern că ar fi provocat incidentele”, pe fondul scandalului izbucnit în urmă cu câteva luni, când opoziţia a publicat documente care arată că guvernul iniţiase o vastă operaţiune de urmărire a adversarilor politici. Şi tot Gazeta Wyborcza atenţionează că în Bosnia-Herţegovina „creşte ameninţarea unor atentate teroriste lansate de jihadişti” proveniţi din rândul tinerilor bosniaci, radicalizaţi de sărăcie dar şi de moştenirea lăsată de războiul sângeros dintre anii 1992-1995, soldat cu cel puţin 100.000 de morţi. În fine, presa franceză scrie despre vizita făcută de preşedintele Hollande în Cuba. După întâlnirea cu Fidel Castro, preşedintele Franţei a spus că fostul conducător al Havanei este „foarte informat şi foarte alert”, notează Le Monde.
Adriana Buzoianu, RADOR
