Comisia Europeană a publicat cotele pe care le propune pentru fiecare stat membru în parte pentru relocarea refugiaţilor din Siria şi Eritreea veniţi în Italia şi Grecia. În total, 40.000 de refugiaţi ar urma să fie redistribuiţi în alte state membre ale Uniunii Europene, scrie The Guardian, care precizează că ţările vor avea la dispoziţie câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant primit. Datele publicate pe pagina de internet a Comisiei Europene arată că Germania va avea repartizată cea mai mare cotă de imigranţi, aproximativ 20%. În cadrul schemei, România ar urma să primească puţin peste 1.000 de refugiaţi din Italia şi aproape 700 din Grecia. În decurs de doi ani, alţi 657 de refugiaţi din terţe state ar urma să ajungă în România.
Ziarul The Local din Germania comentează că sistemul cotelor a fost promovat intens de cancelarul Angela Merkel după ce guvernul federal a devenit tot mai nemulţumit de numărul în creştere de solicitări de azil după apariţia tulburărilor în Orientul Mijlociu. Publicaţia notează că Franţa va fi a doua ţară ca număr de refugiaţi primiţi, cifra lor urmând să ajungă la puţin peste 9.100. Sistemul de cote se loveşte însă de opoziţia mai multor capitale europene. Londra este principalul absent al proiectului de relocare a refugiaţilor, mai scrie The Local, iar The Guardian aminteşte că un purtător de cuvânt al administraţiei britanice a precizat că Regatul Unit nu are nicio intenţie de a primi refugiaţi. Publicaţia britanică notează că autorităţile de la Londra fac uz de o prevedere a tratatului de aderare potrivit căreia Regatul Unit este scutit de participarea la politicile europene privind migraţia. De derogări similare beneficiază Irlanda şi Danemarca, mai scrie The Guardian, care precizează că Irlanda a anunţat că va primi totuşi un număr limitat de refugiaţi. În Danemarca, ţară care a anunţat că nu va participa la program, premierul a convocat alegeri generale pentru luna următoare iar imigraţia va juca un rol proeminent, comentează The Guardian. The New York Times scrie că şi alte ţări precum Cehia, Ungaria şi Letonia au respins obligativitatea cotelor iar Comisia Europeană, în încercarea de a face mai uşor de acceptat planul, a precizat că orice imigrant care nu îndeplineşte criteriile de azil nu va fi acceptat.
Pe de altă parte, planul european de a lansa operaţiuni în Mediterana împotriva traficanţilor de persoane se loveşte de opoziţia secretarului general ONU. Aflat la Bruxelles, Ban Ki-mun a afirmat că utilizarea forţei are utilitate limitată iar distrugerea navelor poate avea alte implicaţii, scrie agenţia italiană Ansa. „Problema necesită un răspuns global, pot exista şi alte metode de a opri afluxul”, a afirmat Ban Ki-mun.
Un alt subiect european asupra căruia presa internaţională se opreşte cu predilecţie este legat de acordul asupra transparentei fiscale semnat de Uniunea Europeană şi Elveţia. Publicaţia Les Echos din Franţa titrează „Sfârşit pentru secretul bancar elveţian graţie unui acord cu UE” şi comentează că documentul va pune capăt disimulării unor venituri nedeclarate în conturi din Elveţia. Din 2018, autorităţile din Bruxelles şi Berna vor schimba în mod automat informaţii privind date bancare ale rezidenţilor proprii, mai scrie Les Echos, iar Le Point notează că acordul reprezintă o lovitură dată persoanelor care vor să fraudeze fiscul.
Combaterea islamismului radical continuă să trezească interesul presei internaţionale, informaţii recente indicând că în Republica Moldova au fost reţinuţi adepţi ai unei organizaţii teroriste afiliate grupării Statul Islamic. Jurnal de Chişinău transmite în ediţia online că 11 persoane, majoritatea originari din Caucaz, se pregăteau să plece în Siria pentru a lupta alături de ISIS. Poliţia precizează că scopul acestei grupări teroriste era de a obţine fonduri ilicite de finanţare a acţiunilor militare atât în ţară, cât şi în Siria.
Lăsăm în urmă ameninţările la adresa securităţii globale şi vedem ce pericole pândesc o comunitate liniştită din vestul Germaniei, mai exact din localitatea Köln. 20.000 de persoane au fost evacuate dintr-un cartier al oraşului după ce a fost descoperită o bombă datând din cel de al doilea Război Mondial. The Telegraph notează că a fost închis traficul rutier, fluvial şi aerian în zonă şi comentează că la 70 de ani după încheierea războiului, sute de tone de dispozitive explozive rămase după bombardamentele americane şi britanice sunt găsite în fiecare an în Germania.
Lumea fotbalului este zguduită de un scandal de corupţie, scrie The Wall Street Journal, care precizează că autorităţile americane au pus sub acuzare nouă oficiali ai fotbalului internaţional şi alte cinci persoane, toţi implicaţi într-o schemă ce dura de 24 de ani, în scopul de a se îmbogăţi prin intermediul FIFA. Cel mai înalt organism de guvernare a fotbalului este lovit şi de o anchetă penală desfăşurată în Elveţia pe tema atribuirii organizării Cupei Mondiale.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
