Conform cotidianului „Kathimerini”, „Pentru prima dată din 2009, toate statele membre ale Uniunii Europene se aşteaptă să aibă o creştere în 2015”, conform unui raport al Băncii Mondiale, chiar dacă această creştere va fi distribuită inegal. Chiar dacă perspectivele uniunii şi zonei euro sunt mai bune decât în trecut, nu sunt toate roz. Ameninţări principale sunt considerate recrudescenţa crizei în Grecia şi consecinţele pe care ar putea să le aibă în restul Europei, dar şi diferenţierea politicii monetare între SUA, zona euro şi Japonia. Probleme sunt provocate şi de existenţa unei foarte scăzute inflaţii coroborate cu o dezvoltare economică medie.
Criza elenă poate că nu a provocat până azi turbulenţe în afara Greciei, cu toate acestea nu însemnă că este exclusă apariţia unei mai mari instabilităţi în viitor, avertizează Banca Mondială. Gestionarea situaţiei în Grecia în mod coordonat reprezintă o întâietate pentru Uniunea Europeană, apreciază autorii raportului – „Poate că legăturile comerciale directe şi afluxul de acţiuni dintre Grecia şi Europa să fie relativ mici, iar până azi să nu fi existat o extindere a crizei, după cum rezultă din randamentul creditării ţărilor vecine, dar aceasta nu exclude apariţia unei instabilităţi mai mari în viitor”. În paralel, Banca Mondială avertizează că mai multe ţări din Europa de Sud-Est, precum România şi Bulgaria, este posibil să fie influenţate destul de mult de instabilitatea din Grecia, atât din cauza legăturilor economice, cât şi a expunerii lor la afluxul de capital. O ameninţare importantă pentru uniune o reprezintă şi tensiunea dintre Rusia şi Ucraina, dar şi nesiguranţa provocată de referendumul pentru rămânerea sau nu a Marii Britanii în Uniunea Europeană. Drumul diferit pe care încă îl urmează SUA în ceea ce priveşte politica monetară în relaţia cu zona euro şi Japonia ar putea să provoace o creştere a instabilităţii pe pieţe. Creşterea aşteptată a dobânzilor de împrumut în SUA (cel mai devreme la sfârşitul lui 2015) „ar putea să provoace pe mai departe instabilitate prin intermediul parităţii monedei euro, a ieşirii capitalurilor şi fluctuaţiilor pe pieţele de acţiuni şi a altor elemente de patrimoniu”, conform Băncii Mondiale. La fel de importantă este însă şi ameninţarea pe care o sugerează o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie redusă. O astfel de evoluţie „va continua să exercite presiune asupra economiilor publice ale statelor, deoarece veniturile fiscale vor fi mici şi va reprezenta o provocare în ceea ce priveşte scăderea datoriei publice mari pe care multe ţări o au”. În consecinţă va fi mai greu să se reuşească surplusuri fiscale care să fie utile ca zid de protecţie pentru următoarea criză. Chiar dacă întregirea uniunii bancare şi micşorarea procentului înalt al împrumuturilor neperformante va avea o evoluţie pozitivă, pe termen scurt ar putea să dezvăluie slăbiciuni ale băncilor şi să fie pretinsă întărirea capitalului lor. Suplimentar, continua retragere a capitalurilor va majora dependenţa societăţilor de propriile resurse şi dependenţa băncilor de depozite, lucru care înseamnă că vor fi disponibile mai puţine resurse pentru un nou împrumut, având ca rezultat final subminarea investiţiilor şi a dezvoltării. O ultimă ameninţare provine din încetinirea economiei chineze, în timp ce aplică planul restructurării economiei sale, dând o mai mare importanţă consumului şi îmbunătăţirii nivelului de trai. Pe de altă parte, preţurile scăzute ale energiei se vor traduce prin creşterea consumului. Banca Mondială prevede pentru zona euro o creştere de 1,5% anul acesta şi de 1,8% pentru 2016.
RADOR – 1 iunie
