Numărul dosarelor de executare silită a crescut spectaculos în ultima perioadă, după ce mai multe bănci din România şi-au vândut portofoliile de credite neperformante către firme de recuperare a creditelor. Este vorba de creditele care înregistrează întârzieri la plată de cel puţin 90 de zile, situaţie în care se află peste 1.700.000 de români. În instanţe, cererile privind încuviinţarea de executare silită depăşesc 2.000.000, dar procentul datornicilor care au câştig de cauză este în creştere, potrivit Radio România Actualităţi.
Pe fondul acestei situaţii, Camera Deputaţilor a adoptat la finalul săptămânii trecute, prin vot final, un proiect de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă, care aduce o serie de noutăţi importante în ceea ce priveşte procedura de executare silită. Documentul a fost promulgat de Preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial în 16 octombrie 2014 ca Legea nr. 138/2014. Legea reprezintă prima schimbare de substanţă a Noului Cod de Procedură Civilă, cuprinzand nu mai puţin de 69 de puncte de modificare sau completare, cele mai multe privind executarea silită.
Executorii judecătoreşti vor fi cei care vor încuviinţa executarea silită, în locul judecătorilor. Pe de altă parte, dacă instanţele vor fi scutite de o muncă, vor primi o alta: titurile executorii care nu provin din sentinţe judecătoreşti vor trebui învestite cu formulă executorie. Asta înseamnă că băncile nu vor mai putea executa direct debitorii, ci vor trebui să treacă cu contractele pe la judecător.
O iniţiativă similară a Guvernului a fost respinsă de Parlament în luna iunie, după ce proiectul fusese votat de Senat şi primise raport de aprobare în Comisia juridică. Asociaţia Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF) scria Ministerului Justiţiei că adoptarea proiectului de lege ar putea deschide calea abuzurilor împotriva debitorilor, din moment ce nu s-ar fi respectat principiul separaţiei puterilor în stat.
„Debitorii vor fi executaţi mai repede, fie de către bănci sau alţi creditori, iar în acest proiect de lege nu există nicio cenzură pentru încuviinţarea executării silite”, a spus Marius Coltuc, avocat.
Iniţiatorii proiectului de lege spun că s-au gândit, în primul rând, la bunul mers al instanţelor:
„Sunt situaţii care blochează instanţa de judecată şi efectiv această iniţiativă doreşte per ansamblu să rezolve problema acestor blocaje”, a declarat Bogdan Ciucă, deputat PC. Dacă legea se modifică, se scurtează şi perioada în care se face executarea. Acum durează cel puţin 6 luni.
„Eliminarea acestei formalităţi ar însemna eficientizarea procedurii de executare silită cu aproximativ o lună de zile”, a spus Dorina Gonţ, executor judecatoresc.
Pentru clienţii băncilor ajunşi în situaţia de a executaţi silit, perspectiva scurtării procedurii nu e deloc încurajatoare. „Niciodată un executor nu poate să aibă o poziţie obiectivă în analiza documentelor care reprezintă titlurile executorii, având în vedere că are un contract încheiat cu banca”, a spus Anamaria Stan, din cadrul Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari, pentru digi24.ro.
Noua lege din 16 octombrie prevede practic înlocuirea controlului instanţei, deci a unui magistrat, cu cea a executorului judecătoresc, care va stabili singur dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru declanşarea executării silite, fără să mai ceară judecătorului încuviinţarea. Potrivit modificărilor aduse articolului 665, executorul va trebui să facă aceleaşi verificări care cad în prezent în sarcina judecătorului.
Motivul expus de iniţatorii actului normativ este reprezentat de faptul ca s-a constatat o creştere a volumului de activitate a instanţelor de executare din cauza numarului mare de cereri de încuviinţare a executării silite.
Debitorul se va putea opune deciziei executorului doar printr-o contestaţie la executare, în instanţă. Însă, până la depunerea contestaţiei, executarea silită este deja în desfăşurare şi suspendarea nu poate fi obţinută decât în anumite condiţii sau cu plata unei cauţiuni. Executorul judecătoresc (care nu este magistrat) este plătit din sumele obţinute de la debitor.
Titlurile executorii care nu provin din sentinţe judecătoreşti vor trebui învestite cu formulă executorie. Asta înseamnă că contracte de genul celor de credit, care sunt considerate titluri executorii, vor trebui să primească întâi formula executorie de la un judecător. Fără această formalitate, creanţa rezultată din respectivul titlu nu va putea fi executată. Instanţa va verifica dacă înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege, potrivit noului act normativ.
Ce poate fi executat silit direct de către executori
Potrivit actului normativ care se aplică din 19 octombrie, pot fi executate silit direct de executorii judecătoreşti:
• obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani,
• predarea unui bun ori a folosinţei acestuia,
• desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a altei lucrări,
• încredinţarea minorului
• stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
Executarea fără somaţie
Noul act normativ clarifică modul în care se va face executarea fără somaţie. Aceasta se va face ca şi până în prezent, respectiv la cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanţa de executare va putea să dispună ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.
„Instanţa analizează cererea, de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac”, se precizează în Legea nr. 138/2014.
Cum se va face executarea silită
De la mijlocul lunii iulie, executarea bunurilor nu mai este condiţionată de circumscripţia executorului judecătoresc. Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, potrivit şi actului normativ care se aplică din 19 octombrie.
Potrivit actului normativ care intră în vigoare la 19 octombrie, urmărirea silită imobiliară este de competenţa executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul aparţinând debitorului sau unei terţe persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ajuns în mâinile acesteia.
Comunicarea documentelor către executor, obligatorie
În ceea ce priveste comunicarea documentelor au fost extinse anumite drepturi ale executorului judecatoresc. Mai exact, s-a reglementat situatia in care, la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate sa ii comunice, de îndată, în copie, atât datele şi informaţiile, cât şi documentele, apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare realizarii executarii silite, se arata in expunerea de motive a actului normativ.
Cum se comunică datele pentru executarea silită
• denumirea şi sediul organului de executare;
• data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare;
• titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;
• numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului;
• procedura de executare care face obiectul încheierii;
• chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;
• motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii;
• dispoziţia luată de executor;
• calea şi termenul de atac al încheierii;
• semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.
Surse: www.avocatnet.ro, www.infolegal.ro, www.economica.net, www.telegrama.ro, www.cdep.ro, www.legestart.ro
Bianca Ioniţă
