Administraţia americană dezvoltă un plan de reducere cu 32% a emisiilor de carbon până în anul 2030, în cadrul luptei globale cu schimbările climatice, informează presa internaţională. Preşedintele Barack Obama a anunţat versiunea finală a Planului pentru energie curată, un efort ambiţios, care pare să pună în mişcare o mare bătălie ideologică, rivală doar cu faimosul plan pentru sănătate, numit Obamacare, dar cu o miză mult mai mare, apreciază The Washington Post. Miza este imensă, pentru că succesul planului pentru energie poate ajuta la determinarea viabilităţii pe termen lung a eforturilor internaţionale de a combate schimbările climatice, adaugă ziarul american. Însă reprezentanţii industriei cărbunelui se arată îngrijoraţi de calendarul şi de costurile acestui nou plan, estimate la 8,4 miliarde de dolari până în 2030. Republicanii din Congres şi statele cele mai afectate au ameninţat cu procese şi cu nerespectarea viitoarelor norme, susţine The Wall Street Journal.
Migraţia a ajuns în fruntea agendei politice a UE, de când mii de persoane din Africa de Nord şi Africa Sub-Sahariană au luat cu asalt Marea Mediterană, în căutarea unei vieţi mai bune, în Europa, relatează presa. Parisul şi Londra încearcă să facă front comun în faţa crizei imigranţilor de la Calais, titrează Le Monde. În timp ce tensiunile politice de ambele ţărmuri ale Canalului Mânecii se adâncesc, de când sute de clandestini încearcă în fiecare noapte să intre în Eurotunel pentru a ajunge în Regatul Unit, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, şi omologul său britanic, Theresa May, au publicat o scrisoare comună, pentru a încerca să calmeze spiritele. «Guvernele noastre sunt determinate să pună capăt acestei situaţii, care devine o prioritate absolută», asigură ei în Journal du Dimanche şi The Telegraph. În aceeaşi scrisoare, cei doi miniştri au cerut ţărilor UE să ajute la oprirea fluxului de refugiaţi spre Europa şi au subliniat că ţările africane trebuie să fie ajutate să se dezvolte economic şi social, pentru a le permite cetăţenilor lor să se întoarcă acasă, subliniază The Telegraph.“Criza de la Calais l-a doborât de pe piedestalul de învingător în alegeri pe David Cameron, aruncându-l pe un teren politic şi supunându-l la un examen nemilos privind criza transfrontalieră”, comentează The Guardian. “Drama de la Calais” riscă să îl pună pe premierul britanic în faţa unei alegeri imposibile, conchide Courrier International. Imigraţia este cea mai arzătoare preocupare a europenilor, înaintea situaţiei economice şi a şomajului, potrivit unui nou sondaj realizat de Eurobarometru. 38 la sută dintre europeni văd în imigraţie principala prioritate politică, scrie EUObserver. Potrivit agenţiei europene Frontex, 153.000 de imigranţi au ajuns în Europa, până la finele lunii iunie, anul acesta, majoritatea venind din Siria, Eritrea şi Somalia. Totodată, vieţile pierdute pe mare se ridicau la 1.865 în iunie, precizează Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. În plus, publicaţia europeană, aminteşte că o localitate din Slovacia a votat „NU” cu privire la primirea temporară a 500 de solicitanţi de azil, pe care Viena urma să îi trimită, soluţie convenită în iulie între miniştrii de interne slovac şi austriac. Criza migranţilor de la Calais scoate la iveală o Europă lipsită de idei, titrează The New York Times. Europa este prinsă între cei care vor să intre în ea, cei care vor să iasă din ea, şi cei care vor să o distrugă, după ce o Europă aproape fără graniţe interne, paşnică, reprezintă cea mai mare realizare a secolului 20, opinează ziarul american.
La Doha, capitala emiratului Qatar, s-au întâlnit şefii diplomaţiilor SUA, Rusiei şi Arabiei Saudite, John Kerry, Serghei Lavrov şi Adel al-Jubeir. Părţile au analizat situaţiile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cu accent pe crizele din Siria, Yemen şi Libia, inclusiv în contextul luptei împotriva terorismului în special a grupărilor Stat Islamic şi Al-Qaida, menţionează Itar-Tass. Întâlnirea este aparent coordonată cu anunţul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan că Rusia ar schimba tactica şi ar putea renunţa la susţinerea lui Bashar Al Assad, scrie Gulf News. “Atitudinea recentă a preşedintelui Putin faţă de Siria este mai încurajatoare decât înainte”, a declarat Erdogan pentru Daily Sabah. La rândul său, emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad, şi-a exprimat speranţa pentru un Orient Mijlociu fără arme de distrugere în masă şi fără curse ale înarmării, reţine Gulf Times.
(Cristina Zaharia)
