Criza refugiaţilor rămâne în centrul atenţiei liderilor europeni şi a organizaţiilor internaţionale. Între timp, 15.000 de refugiaţi sunt blocaţi în Croaţia, fiind împiedicaţi să intre în Ungaria, trimişi înapoi din Serbia şi neputând să ajungă în Slovenia, avertizează The New York Times. În plus, Bulgaria a început să desfăşoare o mie de militari la frontiera bulgaro-turcă, temându-se de un aflux de migranţi, a anunţat Focus. Într-o scrisoare deschisă, sub titlul „Europa de Est nu trebuie să respingă refugiaţii”, o sută de politicieni, artişti şi oameni de ştiinţă şi de cultură din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia fac apel la „autorităţile şi popoarele de pe Continentul nostru să dea dovadă de solidaritate cu refugiaţii”, citează EUObserver.
La o întâlnire cu preşedintele francez Francois Hollande, premierul italian Matteo Renzi a subliniat că „Europa s-a născut pentru a dărâma ziduri, nu pentru a le construi”. La rândul său, reprezentanta diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a declarat în Liberation, cităm: „Dacă noi nu primim victimele terorismului, ce mesaj mai transmitem restului lumii?” Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a avertizat, însă, într-un interviu acordat ziarului Bild, că ţările care nu ajută refugiaţii riscă să nu mai primească fonduri comunitare. Ministrul german a criticat faptul că, în timp ce Germania a construit noi centre pentru a-i primi pe cei recent sosiţi, vecinii săi din est au ridicat garduri la frontierele lor, pentru a opri fluxul migrator, scrie Bild. Mai mult, ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, doreşte să înăsprească legea asupra azilului şi să îi trimită pe migranţi către ţara prin care au intrat în UE, potrivit ziarului belgian Le Soir. Proiect de lege, care nu a primit încă aprobarea Consilului de Miniştri, vizează să-i descurajeze pe candidaţii la azil care sosesc în valuri în Germania. Între aprilie şi iunie anul acesta, 213.200 de persoane au cerut azil în Uniunea Europeană, cu 15% mai mult faţă de primul trimestru al anului şi cu 85% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, precizează El Mundo. Conform datelor Eurostat, publicate chiar ieri, „numărul de sirieni şi afgani a crescut considerabil, ajungând la 44.000 şi respectiv, la 27.000 de persoane”, fiind principalele două naţionalităţi care şi-au majorat prezenţa în ultimele luni.
În timp ce ritmul politicii europene este dat de anunţuri, consilii şi decizii legate de criza migranţilor, campania electorală elenă constituie un paradox, apreciază Le Monde, precizând că „Grecia este una dintre principalele porţi de intrare a refugiaţilor”. Oricare va fi guvernul rezultat în urma scrutinului de duminică, situaţia economică a Greciei va fi una dintre principalele provocări căreia acesta va trebui să îi facă faţă, estimează Le Figaro. Rata şomajului se ridică la 24,6%, economia este paralizată, iar 60.000 de companii mici şi mijlocii şi-au mutat deja sediile sociale în Bulgaria, atenţionează Challenges.
Evoluţia situaţiei din Siria rămâne o preocupare primordială a Administraţiei Obama. Washingtonul are în plan iniţierea unor tratative directe între armatele SUA şi Rusiei, în curând, pe tema acumulării militare ruse în Siria, anunţă The Washington Times. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a dezminţit informaţiile potrivit cărora Moscova ar fi trimis militari pe bază de contract în Siria, scrie Russia Today. În schimb, Rusia ar lua în considerare o cerere a Siriei de trimitere de trupe, dacă Damascul va solicita acest lucru, în cadrul dialogului bilateral, a detaliat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, reţine The Moscow Times. Circa 2.400 de cetăţeni ruşi luptă alături de militanţii Statului Islamic, a informat prim-adjunctul directorului Securitatii Federale, Serghei Smirnov, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat că în total sunt circa 3.000 de cetăţeni din Asia Centrală în rândurile ISIS. Avioane siriene au lovit oraşul Palmira, din centrul ţării, ocupat de jihadişti, ucigând cel puţin 15 persoane, anunţă Stars and Stripes. Observatorii consideră aceste atacuri aeriene drept cele mai grave de când gruparea extremistă a ocupat oraşul antic, în mai. Franţa dispune de «suficiente elemente» care dovedesc că Statul Islamic are «centre de antrenament pentru luptătorii străini», inclusiv francezi, în Siria, instruiţi să atace Europa, şi Franţa în special, confirmă ministrul Apărării, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu pentru Le Monde. Această ameninţare susţine inflexibilitatea politicii franceze faţă de Siria şi stă la baza anunţului privind efectuarea de zboruri de recunoaştere, în vederea unor eventuale atacuri aeriene, în următoarele zile.
(Cristina Zaharia)
