Pornind de la întâlnirea dintre preşedintele Obama şi omologul său rus, presa internaţională încearcă să descifreze datele unei posibile soluţii pentru conflictul din Siria. Ziarele străine inserează şi articole care fac referire la România. „Premierul român trece de votul de cenzură în condiţiile abţinerii parlamentarilor”, titrează New York Times. „Şeful guvernului român a supravieţuit moţiunii de cenzură, în pofida problemelor pe care le are cu justiţia, ceea ce complică sarcina executivului de a negocia un nou acord cu FMI şi cu UE”, constată agenţia France Presse. Iar Washington Post menţionează că „Ponta se laudă că economia României a înregistrat o relansare în cursul mandatului lui şi atenţionează că destituirea lui ar aduce instabilitate politică”. Tot despre România, Nezavisimaia Gazeta informează că până la sfârşitul anului curent vor intra în funcţiune elementele sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu. O declaraţie în acest sens „a fost făcută de vicepreşedintele american Joe Biden şi de preşedintele României, Klaus Iohannis”, menţionează publicaţia moscovită, adăugând că cei doi „au analizat importanţa unei abordări europene comune a securităţii energetice şi a crizei actuale a imigranţilor”. Şi tot la ONU, România susţinută de Spania a propus crearea unui tribunal penal internaţional dedicat exclusiv judecării teroriştilor, citim în El Mundo. „Ideea constituirii unei instanţe speciale pentru combaterea terorismului a luat naştere în România interbelică, mai exact în 1937”, aminteşte cotidianul mardilen. „Important pentru Spania, care are în vedere promovarea unei rezoluţii referitoare la victimele terorismului, este să umple lacuna existentă în mecanismele de jurisdicţie internaţională aplicabile terorismului, în privinţa căruia nu există o definiţie ca infracţiune”, continuă El Mundo. Summitul pe tema combaterii Statului Islamic găzduit de preşedintele Obama şi întâlnirea acestuia cu omologul său cubanez „pun capăt celor trei zile tumultuoase ale sesiunii ONU”, punctează Wall Street Journal. Despre întâlnirea dintre preşedintele american şi omologul său rus, New York Times scrie că „Obama şi Putin joacă pocher diplomatic în privinţa Siriei”, fiecare încercând să-l manipuleze pe celălalt „pentru a-şi schimba poziţia în privinţa preşedintelui Bashar al-Assad”. Scopul întâlnirii celor doi lideri ai lumii a fost „negocierea unei eventuale intervenţii comune în Siria”, apreciază Le Soir, iar Financial Times consideră că „Obama şi Putin sunt în dezacord în privinţa modalităţii de a pune capăt războiului din Siria” şi în special în privinţa rolului pe care îl va juca pe viitor actualul preşedinte Assad. Citat de cotidianul polonez Rzeczpospolita, ministrul rus de externe subliniază că „Moscova şi Washingtonul vor continua negocierile pentru a identifica un compromis în problema războiului din Siria”. Un compromis în privinţa căruia şeful diplomaţiei franceze este sceptic, invitând maliţios Rusia să „lupte impotriva Statului Islamic mai mult cu mijloace concrete şi mai puţin mediatic”, consemnează Le Parisien. Căci deşi „Rusia este deschisă posibilităţii participării la campania aeriană împotriva jihadiştilor din Siria, Putin exclude ipoteza unui atac terestru iniţiat de trupele ruse”, evidenţiază La Repubblica. În alt registru, publicaţia ucraineană Vse Misto relatează că doi cercetători au stabilit că „centrul geografic al Europei se află la Cernăuţi”, în capitala istorică a Bucovinei, iar nu în raionul Harkov din Transcarpatia. „Rezultate similare ale unor cercetări efectuate de Institutul Geografic Naţional din Franţa au fost publicate şi în anul 1989”, însă din cauza situaţiei de atunci nu au atras atenţia specialiştilor, precizează publicaţia ucraineană. Şi tot în domeniul ştiinţific, The Telegraph relatează că, după ce a anunţat că a descoperit apă lichidă pe Marte şi că acum este în căutarea unor forme de viaţă pe Planeta Roşie, NASA este nerăbdătoare să trimită oameni pe Marte. Pe Pământ, mai precis în Oceanul Pacific, Noua Zeelandă va crea unul din cele mai întinse sanctuare din lume, după cum a anunţat premierul neo-zeelandez la sesiunea ONU. „Zona are o importanţă crucială în termeni de biodiversitate, cu aproape 35 de specii de balene şi delfini, 150 de tipuri de peşti şi trei din cele şapte specii de broaşte ţestoase de pe glob”, precizează The Guardian. (Adriana Buzoianu, RADOR)
