Presa internaţională continuă să prezinte reacţii pe plan intern şi extern în urma atacurilor teroriste care au zguduit la acest sfârşit de săptămână capitala Turciei, soldate cu aproximativ 100 de morţi. Deşi dublul atac nu a fost revendicat, autorităţile din Turcia susţin că principalii suspecţi sunt Partidul Muncitoresc din Kurdistan şi gruparea ISIS, după cum anunţă ziarul turcesc Sabah. Publicaţia Hürriyet aminteşte că în numeroase oraşe din Turcia au fost organizate marşuri de protest faţă de violenţe şi terorism iar în Ankara forţele de ordine au interzis o demonstraţie în apropierea locului unde au avut loc exploziile, argumentând că este în desfăşurare o anchetă. Există voci critice în plan intern, din politică şi presă, care acuză autorităţile de la Ankara că nu au luat măsurile necesare de securitate înaintea mitingului de sâmbătă. Sub titlul „Ankara s-a umplut de sânge”, ziarul turcesc Zaman comentează – cităm – că „Dacă o ţară pierde atâtea victime din cauza unui atentat terorist, înseamnă că acolo există o problemă gravă. Acestea sunt cifre de război. Acolo se pune sub semnul întrebării securitatea iar lumea se revoltă întrebând ‘unde este statul?'”. Şi, continuă publicaţia, „dacă
sunt ucise 95 de persoane în capitala de unde este condusă o ţară care acum 4 luni a trăit atentatul de la Suruç – în urma căruia au murit 33 de persoane – înseamnă că există o criză gravă”. Mesaje de condoleanţe pentru familiile victimelor au sosit de la numeroşi şefi de stat, premieri sau alţi responsabili guvernamentali. Lideri precum Barack Obama, Vladimir Putin, Angela Merkel, François Hollande au condamnat atentatele, în ton cu reprezentanţi ai forurilor europene şi NATO, arată Todayszaman. Mesaje de condoleanţe şi de solidaritate au fost transmise şi de Preşedinţia şi ministerul de Externe din România, după cum aminteşte publicaţia turcă Bugün.
Rămânem în zona Orientului şi urmărim situaţia din teren în Siria şi Irak, cu accent pe combaterea grupării Statul Islamic. În Siria s-au intensificat bombardamentele aeriene ruseşti, după cum observă The Guardian, care precizează că în ultimele 24 de ore, Moscova a derulat 64 de atacuri împotriva a 55 de ţinte despre care spune că aparţin teroriştilor. Publicaţia comentează că această campanie implică Rusia tot mai adânc în conflictul sirian vechi de patru ani şi reia declaraţiile mai multor reprezentanţi ai opoziţiei moderate care reclamă că atacurile nu vizează doar centre ISIS ci şi poziţii ale rebelilor. Într-un interviu difuzat la televiziunea rusă de stat, preşedintele Putin a anunţat că nu intenţionează să desfăşoare trupe terestre în Siria şi nici să se implice într-un război interconfesional. Al Arabiya punctează în ediţia online că Vladimir Putin îşi justifică atacurile prin necesitatea de a stabiliza autorităţile legitime şi că liderul de la Kremlin încearcă să atenueze criticile americane potrivit cărora Rusia nu se coordonează suficient cu coaliţia internaţională anti-ISIS în momentul în care execută operaţiunile aeriene.
În ţara vecină, Irak, forţele armate ale Bagdadului au anunţat că au atacat un convoi în care se afla şi liderul grupării ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi. Al Jazeera comentează că sursele irakiene de securitate au anunţat în mai multe rânduri că l-au ucis sau rănit grav pe liderul ISIS însă aceste declaraţii nu au fost niciodată verificate. Responsabili de la Pentagon au declarat pentru Al Jazeera că nu pot confirma anunţul guvernului irakian.
Presa internaţională urmăreşte şi alegerile prezidenţiale din Belarus, unde principalul candidat este actualul şef al statului, Aleksandr Lukașenko, aflat deja la al patrulea mandat. Le Monde comentează că dacă se vor înregistra progrese în privinţa drepturilor omului, „va avea loc o apropiere între UE și Belarus, statul cel mai autoritar și mai izolat din Europa, şi aliat al Rusiei. La Minsk și în capitalele europene diplomații confirmă existența acestui scenariu de „normalizare”, care ar trebui să ducă la ridicarea sau suspendarea majorităţii sancțiunilor impuse la începutul anilor 2000 regimului din Belarus”.
Calcule economice fac şi liderii de la Minsk dar şi specialiştii în pieţe globale, care aşteaptă anunţarea în scurt timp a Premiului Nobel pentru economie. The Wall Street Journal aminteşte că premiul va fi anunţat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe şi comentează că distincţia este singura pe care nu a specificat-o Alfred Nobel în testament, unde sunt menţionate premiile pentru chimie, fizică, literatură, medicină şi pace. Premiul pentru economie a fost introdus în 1986 de către Banca Centrală a Suediei, aminteşte The Wall Street Journal.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
